Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Podul peste Dunăre începe anul cu o finanţare îngrijorător de mică

• Asociaţia Pro Infrastructura atrage atenţia că suma alocată în bugetul de stat pentru pod este de doar 97 milioane de lei, în condiţiile în care anul trecut s-au cheltuit 500 milioane • CNAIR şi Prefectura Brăila dau asigurări că riscul subfinanţării proiectul podului peste Dunăre este exclus • “Vorbim doar despre o alocare iniţială. Pe parcursul anului, dacă antreprenorul este în grafic, se vor reloca bani de la alte proiecte de infrastructură”, explică oficialii

 

Anul a început cu veşti nu tocmai bune referitoare la finanţarea podului peste Dunăre aflat în construcţie în prezent lângă Brăila. Asociaţia Pro Infrastructura, o entitate non-guvernamentală care urmăreşte cu atenţie evoluţia investiţiilor din domeniul transporturilor, atrage atenţia că multe proiecte aflate în prezent în derulare, inclusiv podul de la Brăila, vor fi subfinanţate anul acesta, după cum reiese din proiectul de buget pentru care Guvernul Orban şi-a asumat răspunderea în Parlament.

“Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat legea bugetului de stat pentru anul 2020, după ce Guvernul Orban şi-a asumat răspunderea în Parlament la finalul anului trecut pentru această lege. Deşi, declarativ, vor fi prioritizate principalele investiţii pe fonduri europene aflate în derulare, lucrurile nu par să stea aşa”, spun cei de la Pro Infrastructura. Aceştia dau câteva exemple de proiecte subfinanţate, printre care s-ar afla şi podul de la Brăila. “Podul peste Dunăre de la Brăila, o investiţie de peste 2 miliarde de lei care a atras în 2019 peste 500 de milioane, are o alocare de doar 97 de milioane de lei în 2020”, precizează respectiva asociaţie non-guvernamentală. Un alt proiect dat ca exemplu este Autostrada Sebeş-Turda, ce are o alocare pentru 2020 de 56 milioane de lei, mult sub o estimare realistă de aproximativ 200 de milioane. Pentru centura Bacăului, Guvernul Orban a alocat 64 milioane de lei, în timp ce estimările celor de la Pro Infrastructura indică un necesar de 350 - 400 milioane de lei pentru anul în curs. “Solicităm premierului şi ministrului Transporturilor să demonstreze şi cu fapta, nu doar cu vorba, că sunt mai competenţi decât predecesorii lor!”, transmite Asociaţia Pro Infrastructura.

 

Asigurări de la CNAIR şi de la Prefectură că nu există riscul subfinanţării

 

Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere dă asigurări că nu există niciun pericol pentru stoparea lucrărilor la podul peste Dunăre. Surse oficiale din cadrul companiei ne-au transmis că bugetul de investiţii, per ansamblu proiecte aflate în lucru, se face pe estimări şi că în general pe parcursul anului nu se cheltuie nici 70% din banii alocaţi. Asta deoarece unii antreprenori îşi respectă graficele de lucru, alţii nu. “Banii se relochează în funcţie de cât se lucrează pe un şantier sau altul. Antreprenorii care îşi fac treaba nu s-au plâns vreodată că au rămas neplătiţi”, ne-a declarat un reprezentant al CNAIR care a preferat să îşi păstreze anonimatul.

Şi prefectul Brăilei, Cătălin Boboc, ne-a spus că nu există riscul încetinirii sau opririi finanţării podului peste Dunăre. “Podul de la Brăila reprezintă o prioritate în programul de guvernare al actualului Cabinet”, a subliniat Boboc, care ne-a spus că, după ce a văzut informaţiile apărute în media, a contactat conducerea CNAIR pentru a se informa dintr-o sursă oficială despre cum stau lucrurile. “În  privinţa podului, este vorba despre o alocare iniţială din bugetul total de investiţii care, în domeniul infrastructurii pe transporturi, se ridică la 6,4 miliarde de lei, din care pentru rutier suma este de 2,97 miliarde de lei, cu posibilitatea suplimentării, la rectificări bugetare sau relocări între proiecte. Cu alte cuvinte, dacă antreprenorul de la pod îşi face treaba şi este în grafic, va fi plătit fără probleme, cu bani ce pot fi relocaţi de la alte proiecte care merg mai încet sau chiar stagnează. De altfel, şi pentru anul 2019, alocarea iniţială pentru podul peste Dunăre a fost mai mică decât suma care a fost dată până la sfârşitul anului”, ne-a declarat Cătălin Boboc.

 

Pe şantier se lucrează în continuare

 

Discuţiile legate de finanţarea obiectivului nu afectează deocamdată lucrările de pe şantier. Reprezentantul firmei “Astaldi”, Viorel Eşeanu, ne-a spus că lucrările sunt în grafic şi se desfăşoară în acelaşi ritm ca şi până acum. Reamintim că, la începutul lunii decembrie, jurnaliştii brăileni au fost invitaţi să viziteze şantierul, împreună cu reprezentanţii administraţiei judeţene şi municipale. Cel care şi-a asumat rolul de ghid a fost Viorel Eşeanu, responsabil cu monitorizarea lucrărilor din cadrul firmei italiene “Astaldi”, constructorul titular de contract. Acesta a descris cele două mari obiective aflate în curs de amenajare pe malul brăilean: incinta blocului de ancoraj a cablurilor de susţinere, care se află în imediata vecinătate a digului Brăila - Galaţi, respectiv unul dintre cele două piloane ale podului, care va fi ridicat în zona dig-mal, la circa 100 de metri distanţă de şenalul navigabil al fluviului. Pe malul tulcean se lucrează “în oglindă” la aceleaşi obiective: piciorul podului aflat lângă fluviu şi blocul de ancoraj de dincolo de dig. Pe malul brăilean, lucrările încă se desfăşoară doar sub pământ, fiind practic vorba despre fundaţia pilonului, respectiv despre camerele tehnice ale blocului de ancoraj, cele în care vor fi descărcate cablurile de susţinere ale podului. Din cauza sarcinilor imense aduse de cablurile care vor prelua toată greutatea întregii structuri, blocul de ancoraj va trebui să aibă o formidabilă rezistenţă. Tocmai de aceea vorbim despre o incintă cu pereţi groşi de beton ce va ajunge în adâncime până la o cotă de minus 22 de metri de la nivelul mării. O serie de senzori montaţi în diferite etape ale construcţiei vor arăta dacă structura e stabilă în timp, urmărindu-se gradul de înclinaţie, tasările şi alţi parametri. În decembrie se ajunsese la cota minus 5 metri cu betonarea pereţilor perimetrali, iar excavările continuă, turnarea betonului făcându-se în casete de câte 3 metri, pe măsură ce săpăturile avansează. Incinta în care se fac săpături se depresurizează, apa din pânza freatică fiind evacuată cu ajutorul unor pompe de mare putere. Circa 600 de litri pe secundă se pompează continuu, apa respectivă fiind dirijată, prin intermediul unor ţevi, până dincolo de dig, de acolo fiind preluată de un canal şi deversată în fluviu. Reprezentantul firmei “Astaldi” ne-a spus că, dacă acest ritm de lucru va fi menţinut şi nu vor interveni probleme neprevăzute, blocul de ancoraj va fi închis cam în luna iulie a anului 2020.

În ceea ce priveşte pilonul central construit pe malul brăilean, se lucrează la fundaţia acestuia, fiind începută excavarea incintei de pereţi mulaţi. Asta după ce s-au turnat deja mai multe coloane forate care ajung până la 54 de metri adâncime. Fundaţia va “înghiţi” circa 28.000 metri cubi de beton, fiind pe măsura pilonului, care la final va avea o înălţime de 270 de metri, fiind, alături de pilonul similar ridicat pe malul tulcean, cea mai înaltă construcţie făcută în România. 

 




Categorie articol: 

Comentarii