Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Poate (re)deveni Brăila un mare centru cultural? (IV). Câteva nedumeriri.

Am încercat să prezentăm până acum ce are mai bun Brăila în domeniul culturii. Am vorbit despre oameni și instituții. Dar ne-au rămas și multe lucruri nelămurite pe care încercăm să le expunem mai jos.

Cinematograful. Cum bine spunea un cititor al ziarului, Brăila are în acest moment un cinematograf funcțional, dar care stă închis. E greu de înțeles de ce. Oficial, cinematograful aparține Ministerului Culturii. De ce nu se poate discuta cu ministerul o soluție reciproc avantajoasă care să permită funcționarea cinematografului? De ce să ținem cinematograful închis?

 

Casa Tineretului. Este, de asemenea, închisă de un an. Ce lucrări atât de complexe se desfășoară acolo ca să avem și această sală închisă de atâta vreme?

 

Palatul Lyra. Este minunat că această clădire a revenit la destinația pentru care a fost construită: muzica clasică. Dar clădirea arată rău și pe afară și pe dinăuntru. Chiar dacă s-au făcut unele reparații, mai este mult până când acest edificiu va căpăta o înfățișare (măcar) decentă.

 

Casa de cultură a municipiului Brăila. După nume ar trebui să fie în fruntea instituțiilor de cultură locale, după activități (foarte discrete) se află la coada lor.

 

Corul Armonia. Este una din cele mai sensibile chestiuni ale culturii brăilene. Este înființat acum 140 de ani și reprezintă o adevarată legendă a muzicii corale românești. Deși faimos pe vremuri, astăzi corul are o prezență “firavă” în viața culturală a Brăilei. Tot respectul pentru membrii vechi ai corului, dar ar trebuie găsită urgent o soluție pentru revigorarea lui. Altfel...

 

Clădirile lăsate în paragină. Toată zona veche a orașului are clădiri minunate, care odată restaurate ar aduce un plus de atractivitate orașului. S-a reușit câte ceva, adică au fost renovate câteva case. Dar până nu va fi rezolvată problema în ansamblu, cele câteva case restaurate nu pot fi puse cu adevărat în valoare. Apoi, nu trebuie să renovăm toate casele vechi din Brăila. Să ne concentrăm deocamdată pe cele aflate în zona (foarte) centrală a orașului.

 

O spunem iar și iar. Brăila este printre puținele orașe din țară care are un centru vechi nealterat. Refacerea lui (în totalitate) ar atrage, fără nici un dubiu, mulți turiști. O dovedește experiență orașelor Sibiu, Alba-Iulia, Oradea. N-ar putea cineva să-i întrebe pe cei din Sibiu cum au rezolvat problema?

 

Monumentele Brăilei. Dupa 1990, în oraș s-au ridicat câteva monumente importante (busturi de mari personalități, monumente dedicate eroilor căzuți în decembrie 1989 și foștilor deținuți politici). Totuși Brăila nu are un monument dedicat memoriei soldaților căzuți în Războiul de Independență de la 1877, deși are multe nume de străzi dedicate acestui mare moment istoric pentru țară și pentru oraș. Așa cum s-a mai spus, și domnitorul Vlaicu-Vodă, cel care a înscris Brăila în istorie acum 648 de ani, merită un monument.

 

Cum știm cu toții, orașele din Occident sunt pline de monumente ridicate în cinstea marilor predecesori sau a marilor evenimente din istoria locului. Mai mult, aceste monumente, dacă sunt bine realizate, devin ele însele atracții pentru turiști.

 

Mai adăugăm, în final, că, și în domeniul artei culinare, Brăila ar avea nevoie de un preparat specific locului. Un preparat care să se facă numai la Brăila și să fie atât de gustos încât turiștii să spună cam așa: „Domnule, am fost la Brăila în week-end. Am vizitat vreo două expoziții și am văzut o piesă de teatru formidabilă. A doua zi, m-am plimbat prin Grădina Mare unde cânta fanfara și am zăbovit prin centru, care arăta splendid. Seara am fost la concert, la Lyra”. Apoi, am luat o masă delicioasă la restaurant. Du-te, domnule, să vizitezi Brăila, că merită!”

 




Categorie articol: 

Comentarii