Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Pliculetul de nes si guma de mestecat au devenit moneda de schimb

Guma de mestecat, pliculetele de nes, pachetele de servetele nazale si banalele caramele au devenit moneda forte atunci cind vine vorba de dat restul pentru cumparaturile facute in aproape toate unitatile de comert, pornind de la hypermarketuri pina la chioscurile de la colt de bloc. Desi la prima vedere pare o gluma, situatia e cit se poate de serioasa: incercati sa va amintiti cind ati primit ultima oara restul pina la ultimul banut? Sau mai degraba va este mult mai cunoscuta afirmatia: "nu vreti un pliculet de nes sau o guma, ceva... ca nu am marunti sa va dau restul? Ori poate aveti dumneavoastra 15 bani sa va dau eu 50 de bani". Ori mult mai cunoscuta va este imaginea unei vinzatoare care cauta ostentativ in casa de marcat monedele de 1, 5 sau 10 bani atunci cind insistati sa primiti restul intreg, iar atunci variantele care va ramin la dispozitie sint urmatoarele: fie acceptati completarea listei de cumparaturi cu nedoritele produse, ori renuntati si-i lasati vinzatoarei maruntisul. Mai grav este insa faptul ca astfel de scene apar chiar la hypermarketurile din oras care, teoretic, la volumul zilnic de vinzari ar trebui sa-si gestioneze cu mai multa atentie disponibilul de monede tocmai pentru a evita astfel de situatii de-a dreptul jenante. In acest mod, lipsa din portofel a unei monede de 5 sau 10 bani devine realmente frustranta, mai ales cind incerci sa comanzi o cafea de la automatul din hol, masinarie care nu accepta bancnote, ci doar monede. Una peste alta, se pare ca magazinele din Braila nu mai au maruntis sa dea rest, iar aceasta lipsa e o problema aproape oriunde: cind dai o bancnota de un leu pe o piine, sau una de zece lei pe un pachet de tigari. Intrind in amanunt, se poate deduce ca printre cei mai afectati sint pensionarii care pleaca la cumparaturi cu o lista dinainte stabilita si cu o suma de bani exacta, iar lipsa unei monede le da peste cap socotelile. Extrapolind, preturile psihologice de genul "virgula 90" sau "virgula 99" in coada devin o gluma mai mult sau mai putin gustata de cumparatori, pentru ca restul nu il mai primesc niciodata. "Moda" cu "virgula 99" este importanta din tarile din Vest, dar acolo nu exista magazin sau chiosc la care sa nu primesti restul pina la ultimul eurocent. Solutia unanim acceptata prin care se evita situatiile invocate anterior este plata cu cardul. Practic, casierul tasteaza pretul total al cumparaturilor, inclusiv cifrele reprezentind subdiviziunile leului, iar banca diminueaza disponibilul din cont al titularului de card cu aceasta suma. Pina la urma, aceasta varianta este la indemina multor braileni, intrucit multi dintre acestia isi primesc salariile pe card, iar citeva mii de pensionari isi primesc la rindu-le drepturile tot pe card. Trebuie mentionat totusi ca nu toate magazinele din Braila au tehnica necesara pentru efectuarea unor astfel de tranzactii, doar in cazul "hyper" sau "super" marketurilor casele fiind dotate cu tehnica aferenta platii cu card. "De cele mai multe ori ii las maruntisul vinzatoarei""Vreau sa va spun ca mi s-a intimplat de foarte multe ori sa ajung la casa si sa-mi spuna ca nu are rest. Ori imi cerea marunti, ori ma ruga sa cumpar servetele nazale, guma de mestecat ori caramele ca sa rotunjesc suma de plata. Nu stiu din ce cauza s-a ajuns asa, dar imi amintesc ca, la inceput, cind s-a deschis magazinul, iti dadea restul pina la ultimul banut. Acum m-am obisnuit si cer eu caramele: le dau nepoatei sau copiilor din fata blocului", ne-a povestit Sorina B. 53 ani. "Da, am sesizat si eu situatia, dar nu i-am dat importanta pina acum. (...) De cele mai multe ori ii las maruntisul vinzatoarei. Dar stiti care-i problema? Atunci cind nu am decit 50 de bani pentru o piine de 60 de bani, uita de fiecare data ca i-am lasat restul data trecuta cind am facut cumparaturi", a spus Viorica S. Desi nu recunosc direct, vinzatoarele accepta ideea ca situatia le este favorabila atit lor, in contextul in care multi cumparatori renunta la maruntisul din rest, dar in aceeasi masura si patronilor care au vinzari la o serie de produse cu pret pina in 50 de bani si care sint oferite ca "rest" cumparatorilor. De ce nu au marunti ca sa ofere rest pina la ultimul banut? "Nici cumparatorii nu vin cu marunti, dar sa stiti ca si patronul vrea sa scape de maruntis si-i duce la banca", a recunoscut, sub protectia anonimatului, o vinzatoare de la un chiosc de cartier. Date statistice prezentate de Banca Notionala a Romaniei arata ca, la finele anului trecut, mai precis pina la data de 28 noiembrie, fusesera puse in circulatie 509 milioane de monede noi, avind o greutate de 1.926 de tone. La aceeasi data insa, se mai aflau in circulatie inca alte 877 de milioane de monede in lei vechi, care au fost scoase din circulatie de la 1 ianuarie 2007, in conformitate cu prevederile planului de denominare stabilit de BNR. Asadar, se poate trage concluzia ca, pina la acest moment, fie BNR nu a reusit sa acopere integral golul lasat de cele aproape 900 de milioane de monede scoase din circulatie, fie patronii magazinelor nu sint interesati sa asigure maruntisul necesar la casele de marcat. 75% din masa monetara este pusa in circulatie pe ATM-uriMircea CIUCASUDirectorul sucursalei judetene Braila a BRD Societe Generale, Ionel Lazar, ne-a declarat ca, "cel putin in privinta BRD, nu exista nici un fel de probleme cu monedele subdiviziuni ale leului".Elena Chirulescu, directorul economic al sucursalei judetene BCR Braila, a subliniat, la rindul sau, ca nici BCR nu duce lipsa de monede. Chirulescu a oferit insa o explicatie vizavi de faptul ca agentii economici se confrunta cu o astfel de problema."Trebuie luat in calcul faptul ca aproximativ 75% din masa monetara este pusa in circulatie pe ATM-uri, pentru ca cei mai multi dintre angajatii braileni isi primesc salariile pe card. Cum ATM-urile nu elibereaza decit bancnote, pe cale de consecinta, monedele subdiviziuni ale leului se gasesc mai greu pe piata, la cumparatori", a spus Elena Chirulescu.




Categorie articol: 

Comentarii