Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Peste o suta de mii de hectare ale Brailei, amenintate de desertificare

Astazi este Ziua Mondiala pentru Combaterea Desertificarii, prilej pentru Agentia de Protectie a Mediului Braila sa traga un serios semnal

de alarma despre pericolul aridizarii solurilor brailene. "Terenurile degradate din judetul Braila reprezinta 33,57% din suprafata arabila.

Calitatea solului este afectata fie de factori naturali (clima, forme de relief etc.), fie de actiuni antropice agricole si industriale", se

arata intr-un comunicat de presa semnat de Dumitru Bija, consilier relatii publice al APM Braila. Potrivit datelor detinute de specialistii

in probleme de mediu braileni, avem in judet 65.183 ha de soluri saraturate sau afectate de saraturare. Saraturarea cernoziomurilor si

solurilor aluviale a fost cauzata de indiguirile facute fara aplicarea lucrarilor ameliorative pe lunci, precum si de pierderile de apa din

amenajarile de irigatie, ridicarea pinzei freatice si, de asemenea, neaplicarea de tehnologii ameliorative corespunzatoare. O alta categorie

de soluri aride sint cele afectate de compactare, ce se intind pe o suprafata insumata de 75.000 ha. In lunca apelor curgatoare din judet,

aceste soluri sint frecvente, ocupind peste 50.000 ha. S-au format in urma preponderentei fractiunilor fine in stratul arabil, dar si din

cauza efectuarii lucrarii agricole in conditii de umiditate ridicata, toamna tirziu. In cimpie, procesele de compactare afecteaza peste

25.000 ha, fiind localizate frecvent la adincimea partii inferioare a stratului arabil (talpa plugului), tot din cauza unei agriculturi prost

facute.
O ultima categorie de soluri ce si-au pierdut fertilitatea sint cele afectate de eroziune eoliana, care se intind pe 19.830 ha.

Acestea sint soluri nisipoase, situate majoritar pe cimpia Calmatuiului si pe terasele riului Buzau. Textura grosiera, fertilitatea redusa si

lipsa vegetatiei sint defecte ce reclama aplicarea unui sistem de agricultura ameliorativa specifica. Din pacate, dupa anul 1991, odata cu

defrisarile intense ale plantatiilor de vii si taierile necontrolate ale perdelelor forestiere, fenomenul de eroziune a acestor soluri s-a

accentuat.
"Schimbarile climatice pot accelera procesul de desertificare, insa activitatile umane sint cauza principala a acestui

fenomen. Supracultivarea epuizeaza solul, despaduririle inlatura copacii care sustin solul fertil de pamint, iar suprapasunarea dezgoleste

pamintul de iarba. Unul din principalele instrumente de combatere a extinderii desertificarii este plantarea de arbori si alte plante care

mentin calitatea solurilor. Pentru a opri raspindirea desertificarii, folosirea terenurilor pentru agricultura si pasunat trebuie sa devina

sanatoasa in raport cu mediul, acceptabila social, rationala si fezabila economic", indeamna specialistii Agentiei de Protectie a Mediului

Braila.
La nivel national, Romania are o treime din teritoriu - circa 7 milioane de hectare - situata in zone cu risc de desertificare,

cu un raport precipitatii/evapotranspiratie egal sau mai mic de 0,65. Regiunile cele mai expuse sint Dobrogea, sudul Moldovei si sudul

Cimpiei Romane. Tara noastra a semnat, in 1997, Conventia ONU privind Combaterea Desertificarii, lansata la Paris, in 1994. In lume, aproape

3,6 miliarde din cele 5,2 miliarde ha de teren arabil au suferit de eroziune si degradarea solului. Este vorba despre o suprafata de trei ori

mai mare decit Europa, in peste 100 de tari, un miliard de oameni - din cele 6 miliarde de pe intreg globul - fiind afectati de

desertificare, fenomen ce provoaca saracie si foamete.




Categorie articol: 

Comentarii