* potrivit unui comunicat InfoCons, aproape jumătate dintre români locuiesc în spații supraaglomerate * „Mediile supraaglomerate pot prezenta un risc mai mare de răspândire a virusului”, precizează asociația * nici la Brăila nu stăm mai bine, la ora actuală existând circa 4.000 de cereri depuse de tinerii până în 35 de ani pentru acordarea unui teren necesar construirii unei locuințe
Aproape jumătate din populația României (46,3%) locuiește, potrivit statisticilor ultimilor ani, în gospodării supraaglomerate, precizează Asociația pentru Protecția Consumatorilor InfoCons. În mod similar, două din cinci persoane din Letonia (43,4%), Bulgaria (41,6%), Croația (39,3%) și Polonia (39,2%) locuiesc, de asemenea, în spații supraaglomerate. La polul opus, cele mai mici rate de supraaglomerare s-au înregistrat în țări precum Cipru (2,5%), Irlanda (2,7%), Malta (3,4%) și Olanda (4,1%). Din pricina supraaglomerării, cererea de locuințe în România se păstrează la un nivel ridicat, în ciuda crizei generate de pandemie.
„În Uniunea Europeană, mai bine de 17% din populație locuiește în case foarte aglomerate, ceea ce înseamnă că nu au suficient spațiu în comparație cu dimensiunea gospodăriei. Mai mult decât atât, mediile supraaglomerate pot prezenta un risc mai mare de răspândire a virusului. Pe de altă parte, să stai singur acasă zile întregi aduce și propriul set de provocări”, precizează specialiștii InfoCons.
Potrivit statisticilor, una din trei persoane din UE (33,0%) trăiau în locuințe subocupate în anii precedenți, ceea ce înseamnă că locuințele au fost considerate a fi prea mari pentru nevoile gospodăriei. Aproape un sfert (24,1%) dintre persoanele sub 18 ani trăiau în locuințe supraaglomerate în UE și doar 6,9% dintre cei de peste 65 de ani. Totodată, lucru foarte important de evidențiat, peste 40% dintre tinerii din UE locuiau în gospodării cu risc de sărăcie și în locuințe supraaglomerate.
Dacă, în România, doar 12% dintre bătrânii peste 65 de ani locuiesc în locuințe subocupate, în UE media este de aproape 47 de procente. Majoritatea persoanelor în vârstă din Irlanda (92,8%), Cipru (87,4%) și Malta (86,7%) locuiau, anul trecut, în locuințe subocupate.
Cum stăm la Brăila
Nici la Brăila nu stăm mai bine, în ceea ce privește supraaglomerarea. Potrivit viceprimarului Alexandru Jantea, la ora actuală, la Direcția Arhitectului Șef sunt înregistrate circa 4.000 de cereri de atribuire de terenuri de minim 250 mp, pentru construirea de locuințe, potrivit Legii 15/2003, cereri care sunt aprobate în funcție de punctajul obținut.
Legea nr. 15/2003 reglementează regimul atribuirii, la cerere, tinerilor cu vârsta cuprinsă între 18 și 35 de ani, a unei suprafețe de teren din terenurile aflate în domeniul privat al unităților administrativ-teritoriale, pentru construirea unei locuințe proprietate personală. „Municipalitatea sprijină tinerii, în vederea construirii unei locuințe pe un teren pus la dispoziție de primărie. Au fost, deja, atribuite terenuri în mai multe zone ale orașului, cum ar fi în spatele magazinului Kaufland și pe strada Eroilor, în cartierul Vidin”, a precizat viceprimarul Jantea.
Cu toate că, la ora actuală, piața imobiliară se află în regres din pricina pandemiei, cererea de locuințe se păstrează la cote ridicate. Cu toate acestea, „atenție la calitatea locuințelor noi, la clauzele contractuale, calitatea materialelor de construcții folosite și a contractelor la utilități”, avertizează președintele InfoCons, Sorin Mierlea.
