Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Pescarii braileni si-ar putea lua adio de la finantari europene

Naravurile romanesti ale pescarilor braileni i-ar putea impiedica sa puna mina pe banii promisi de Uniunea Europeana pentru finantarea pisciculturii locale. Fondul European pentru Pescuit va aduce in Romania, in urmatorii 7 ani, 200 milioane de euro, bani destinati finantarii asociatiilor de pescari si agentilor economici din acvacultura. In functie de proiectele intocmite de beneficiari, finantarile vor fi partial rambursabile sau 100% nerambursabile. Banii nu se vor obtine, insa, oricum, unul dintre cele mai importante criterii fiind, in cazul asociatiilor de pescari, numarul de membri si productivitatea acestora. Or, in Braila, potrivit raportarilor facute anul trecut de cele cinci asociatii de pescari existente, productivitatea a fost destul de mica: de pe un tronson al Dunarii de 180 kilometri productia de peste inregistrata oficial a fost de 32 tone. Potrivit lui Vasile Bocaneala, inspectorul sef al filialei regionale Galati a Agentiei Nationale pentru Pescuit si Acvacultura (ANPA), o asemenea productivitate nu prea este in masura sa ii convinga pe finantatorii europeni sa le dea bani pentru modernizarea asociatiilor pescaresti brailene. Pescarii si-au cam facut-o, insa, cu mina lor: "Cu siguranta, datele raportate sint mai mici decit cele reale", ne-a declarat inspectorul sef Bocaneala. Se pare ca asociatiile de pescari au transmis date eronate pentru a plati o redeventa mai mica Companiei Nationale de Administrare a Fondului Piscicol. Aceasta percepe o taxa cuprinsa intre 0,3 si 0,7 lei pentru fiecare kilogram de peste prins pe Dunare, in functie de specie. Pescarii nu trebuie sa isi piarda, insa, orice urma de speranta. Reprezentantii asociatiilor pot solicita consultanta de la ANPA in privinta intocmirii proiectelor de modernizare, astfel incit sa isi poata incerca sansele la accesarea fondurilor. La ora actuala, in judetul Braila activeaza pe Dunare, intre km 155 si km 238, cinci asociatii de pescari: "Ceaguna", "Braifish", "Pescarlat", "Nufarul" si Grupul de Producatori Piscicoli Stancuta-Gropeni-Vilciu. Acestea numara in total 389 de membri. Cei mai putini membri are "Ceaguna" - 24 - si cei mai multi "Braifish" - circa 150. In judetul nostru mai sint inregistrati, cu acte in regula, inca 291 de pescari care-si pot practica meseria in regim comercial. Specialistii considera ca, la un total de 680 de pescari inregistrati, la care se adauga un numar neprecizat de braconieri, resursa de peste de pe sectorul brailean al Dunarii trebuie gestionata cu multa grija, pentru a se putea regenera. Exista temeri ca o exploatare irationala ar putea afecta definitiv fondul piscicol. Dupa cum ne-a informat inspectorul sef al filialei regionale a ANPA, la ora actuala inca se mai poate pescui in baza autorizatiilor emise in 2006. Valabilitatea acestora a fost prelungita pina pe 10 aprilie, timp necesar emiterii unui nou tip de permis, pe care se va inscrie atit efortul de pescuit (tip si numar de ambarcatiuni si scule folosite) cit si zona de pescuit. Pentru anul in curs, pe sectorul brailean al Dunarii se va putea pescui in regim comericial 96 t de peste. Impartirea acestei cote pe fiecare asociatie in parte se va face tot pina la 10 aprilie.




Categorie articol: 

Comentarii