Exista, nu de azi - de ieri, o dezbatere efervescenta, la nivel mondial, legata de abolirea pedepsei cu moartea. Organizatii nonguvernamentale din toata lumea duc o campanie frenetica pentru interzicerea plutoanelor de executie, a spinzuratorii, a injectiilor letale ori scaunelor electrice. De cealalta parte, exista si destule voci care cer reintroducerea pedepsei capitale in tarile care au renuntat la aceasta practica.
Poate ca pentru a curma viata unui dictator singeros precum Saddam Hessein se pot gasi numeroase justificari, insa mi se pare o barbarie sa bagi in mormint un hot amarit fiindca a furat doua sticle de parfum. Pina si Sharia, infioratorul "cod penal" islamic, prevede pedepse mai blinde pentru asemenea infractiuni. La Braila insa, unde sintagma "a face dreptate" a capatat forme caricaturale ori, dimpotriva, valente horror, agentii unor firme de paza s-au apucat sa faca legea dupa cum le tuna. De la a sechestra oameni, ore intregi, fiindca nu si-au cumparat bilete de autobuz si pina la a stilci fete cu pumnul pentru un furt din magazin, "guarzii" autohtoni, patrunsi de un ciudat spirit justitiar, ridica mari semne de intrebare asupra metodelor de selectie a personalului in firmele de protectie si paza. Pare din ce in ce mai clar ca asemenea structuri se manifesta in oras asemenea unor politii paralele, fara legatura cu unitatile Ministerului de Interne. Calatorii fraudulosi sint "arestati" fara mandate de arestare, iar hotii sint dusi in camere de ancheta unde sint loviti ca in beciurile Securitatii. Nu e nevoie de Politie, de Parchet, de dosare de urmarire penala ori de judecatori. Nu e nevoie de nimic. De avocati nici nu incape vorba. La Braila, legea se face simplu, cu pumnul, iar pedeapsa capitala este o procedura simpla ca o pocnitura din degete.
In fond, nu e tocmai de mirare ca lucrurile stau in felul asta, in conditiile in care sistemul care ar trebui sa ne asigure protectia ori sa ne faca dreptate si-a aratat falimentul, sugrumat fiind de coruptie, de lumea interlopa, de prostie si incompetenta. Cind statul, prin structurile sale legale, a lasat in libertate criminali precum cel care a omorit in cartierul Obor un asistent medical, procurorii motivind ca acesta a ucis un om in legitima aparare, nu mai ramin prea multe lucruri care sa te mire. Cind statul, prin structurile sale legale, a lasat sa prospere lumea interlopa braileana la un nivel pe care inca nici nu ni-l putem imagina cu adevarat, nu mai ramin prea multe lucruri care sa te mire. Cind statul, prin structurile sale legale, il cerceteaza in libertate pe cel care a aplicat pedeapsa capitala motivind ca nu reprezinta nici un pericol, nu mai ramin prea multe lucruri care sa te mire.
Tinind seama de context, uciderea unui om pentru un furt minor este expresia faptului ca, la Braila, statul a dat faliment. Ca bratele sistemului juridic s-au blocat. Si ca acum societatea genereaza forme coercitive primare pentru a se apara. Dar pe tine, cititorule, cine te apara?
Poate ca pentru a curma viata unui dictator singeros precum Saddam Hessein se pot gasi numeroase justificari, insa mi se pare o barbarie sa bagi in mormint un hot amarit fiindca a furat doua sticle de parfum. Pina si Sharia, infioratorul "cod penal" islamic, prevede pedepse mai blinde pentru asemenea infractiuni. La Braila insa, unde sintagma "a face dreptate" a capatat forme caricaturale ori, dimpotriva, valente horror, agentii unor firme de paza s-au apucat sa faca legea dupa cum le tuna. De la a sechestra oameni, ore intregi, fiindca nu si-au cumparat bilete de autobuz si pina la a stilci fete cu pumnul pentru un furt din magazin, "guarzii" autohtoni, patrunsi de un ciudat spirit justitiar, ridica mari semne de intrebare asupra metodelor de selectie a personalului in firmele de protectie si paza. Pare din ce in ce mai clar ca asemenea structuri se manifesta in oras asemenea unor politii paralele, fara legatura cu unitatile Ministerului de Interne. Calatorii fraudulosi sint "arestati" fara mandate de arestare, iar hotii sint dusi in camere de ancheta unde sint loviti ca in beciurile Securitatii. Nu e nevoie de Politie, de Parchet, de dosare de urmarire penala ori de judecatori. Nu e nevoie de nimic. De avocati nici nu incape vorba. La Braila, legea se face simplu, cu pumnul, iar pedeapsa capitala este o procedura simpla ca o pocnitura din degete.
In fond, nu e tocmai de mirare ca lucrurile stau in felul asta, in conditiile in care sistemul care ar trebui sa ne asigure protectia ori sa ne faca dreptate si-a aratat falimentul, sugrumat fiind de coruptie, de lumea interlopa, de prostie si incompetenta. Cind statul, prin structurile sale legale, a lasat in libertate criminali precum cel care a omorit in cartierul Obor un asistent medical, procurorii motivind ca acesta a ucis un om in legitima aparare, nu mai ramin prea multe lucruri care sa te mire. Cind statul, prin structurile sale legale, a lasat sa prospere lumea interlopa braileana la un nivel pe care inca nici nu ni-l putem imagina cu adevarat, nu mai ramin prea multe lucruri care sa te mire. Cind statul, prin structurile sale legale, il cerceteaza in libertate pe cel care a aplicat pedeapsa capitala motivind ca nu reprezinta nici un pericol, nu mai ramin prea multe lucruri care sa te mire.
Tinind seama de context, uciderea unui om pentru un furt minor este expresia faptului ca, la Braila, statul a dat faliment. Ca bratele sistemului juridic s-au blocat. Si ca acum societatea genereaza forme coercitive primare pentru a se apara. Dar pe tine, cititorule, cine te apara?
