Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Parlamentarii brăileni şi votul privind conflictul de interese

După ce şi-au aprobat pensii speciale, atât pentru ei cât şi pentru aleşii locali, deputaţii şi senatorii au votat, ieri, alt proiect controversat. Mai exact, plenul reunit al celor două Camere a adoptat cu 306 voturi "pentru" şi o abţinere proiectul de lege prin care aleşii care şi-au angajat rudele la cabinetul parlamentar înainte de 21 august 2013 nu pot fi acuzaţi de conflict de interese. Potrivit iniţiativei, interdicţiile introduse prin art. 38 alin. 11 au intrat în vigoare şi produc efecte juridice începând de la data de 21 august 2013, iar actele şi faptele juridice încheiate ori, după caz, săvârşite de deputaţi sau senatori înainte de această dată ''nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de Legea 96/2006 în vigoare la data încheierii sau, după caz, a săvârşirii ori producerii lor, având în vedere faptul că anterior modificărilor introduse prin Legea 219/2013 nu a existat nicio restricţie cu privire la personalul angajat la birourile parlamentare, deputaţii şi senatorii putând dispune fără nicio constrângere legală asupra angajării acestora''. La scurt timp după vot, Agenţia Naţională de Integritate (ANI) a emis un comunicat de presă prin care a anunţat că nu susţine iniţiativa, considerând că modificările propuse sunt în totală contradicţie cu dispoziţiile art. 70 şi 71 din Legea nr. 161/2003 şi ale art. 301 din Codul Penal - prevederi care reglementează conflictul de interese în materie administrativă şi penală.
Contactaţi telefonic de către redactorii "Obiectiv - Vocea Brăilei", parlamentarii brăileni au avut păreri împărţite pe acest subiect.

Tudose: "Nu este vorba despre o dezincriminare, ci de o clarificare a acestei situaţii de conflict de interese"

Întrebat în legătură cu votul de ieri, deputatul PSD Mihai Tudose a declarat că din punctul său de vedere s-a făcut foarte mare tam-tam în presa centrală pe acest subiect, fără ca cineva să fi citit proiectul de lege în întregimea lui. "S-a votat în unanimitate. Nu este vorba despre o dezincriminare, ci de o clarificare a acestei situaţii de conflict de interese. Fiindcă era prin asimilare cu funcţionarii publici. Nu dezincriminează, Dumnezeule! Este în continuare interzis să-ţi angajezi aşa ceva. A aruncat cineva această definire pe piaţă că «se dezincriminează» şi toată lumea a preluat-o. În această situaţie, s-a clarificat în ce constă conflictul de interese şi care este termenul până la care se poate fi în conflict de interese. Pentru că în fiecare situaţie de genul acesta sunt termene din care se iese la un moment dat. Legea nu produce efecte retroactive. Toată lumea a sărit pe chestia asta. Nu se dezincriminează! În continuare nu ai voie să faci aşa ceva. Să spunem că soţia îţi lucrează la Parlament. Lucrează la Cancelaria preşedinţiei Camerei iar tu candidezi şi eşti ales preşedintele Camerei. Ai un termen în care unul trebuie să renunţe la funcţie, ca să se iasă din situaţia asta. Nimic mai mult. Asta am făcut. Asta e legea", a declarat fostul ministru al Economiei în Guvernul Victor Ponta.

Rotaru: "Ar fi trebuit să nu existe niciun fel de imunitate parlamentară sau lucruri de genul acesta"

La rândul său, senatorul PSD Ion Rotaru a explicat că a votat alături de majoritate, pentru că este de părere că această situaţie trebuia clarificată, chiar dacă, de principiu este împotriva tuturor episoadelor în care se crează impresia că parlamentarii au anumite benficii. "Eu am spus de fiecare dată şi o spun şi cu acest prilej că ar fi trebuit să nu existe niciun fel de imunitate parlamentară sau lucruri care să ducă într-o zonă de a genera măcar senzaţia, dacă nu şi consecinţele, privind un anumit privilegiu pentru funcţii. Pe de altă parte, în regulamentul comun al celor două Camere, această chestiune nu fusese prevăzută şi era, să zicem aşa, un conflict pe lege din punctul ăsta de vedere. Fiindcă legea după care se conduce Senatul şi Camera, legat de anumite lucruri care ţin de organizare internă, e regulamentul. În condiţiile astea a trebuit să fie puse la punct. În principiu, eu n-am o problemă din punctul ăsta de vedere. Consider că firesc ar fi ca la cabinetele parlamentare să lucreze oameni care n-au legătură de rudenie cu persoana respectivă, pentru că acolo ar trebui să fie oameni care se pricep la un domeniu sau altul, specialişti şi aşa mai departe. Din punctul meu de vedere nu ar trebui să existe niciun fel de înţelegere sub acest aspect. Mai departe, aşa s-a hotărât în plenul comun. A fost un vot destul de consistent din câte am observat. Toată lumea a achiesat la acest punct de vedere, că nu a fost o interdicţie clară în regulament", a declarat Rotaru. În privinţa pensiilor speciale, acesta a adăugat că în ciuda percepţiei publice, indemnizaţiile parlamentarilor nu sunt atât de mari şi că în niciun caz nu se ridică la nivelul responsabilităţilor pe care le are un ales.

Boboc: "PSD profită de momentele astea ca să îşi treacă toate lucrurile pe care le ţineau ascunse prin sertare"

De cealaltă parte a baricadei, senatorul PNL Cătălin Boboc a afirmat că nu a participat la votul de ieri, deoarece a fost ocupat în acel moment la Comisia Juridică, unde ocupă poziţia de preşedinte. Liberalul s-a arătat un pic surprins de faptul că deşi ideea acestei iniţiative nu a fost susţinută la nivelul discuţiilor grupului PNL, în cele din urmă s-a votat. Chiar şi aşa, Boboc a ţinut să sublinieze că din punctul său de vedere proiectul nu aduce modificări semnificative şi că în continuare este ilegal ca un parlamentar să îşi angajeze rude în cabinet, ceea ce este cel mai important. "Este vorba de evitarea unei retroactivităţi pentru cei dinainte de 2013, când legea nu prevedea expres o astfel de interdicţie şi ăsta e motivul pentru care s-au creat oarece confuzii. Din 2013 încoace legea este clară, acest conflict de interese rămâne. Nu e legal să angajezi rude, să angajezi foşti colaboratori din diferite instituţii în care ai lucrat anterior. Practic această modificare nu are mari efecte", a declarat Boboc. Cât despre faptul că acest proiect vine spre finele mandatului, la pachet cu alte legi precum cele privind pensiile speciale, liberalul a afirmat: "În timp ce lumea a fost preocupată de majorităţi, de negocieri politice şi de alte natură, după alegerile locale, PSD-iştii care formează majoritatea profită de momentele astea ca să îşi treacă toate lucrurile pe care le ţineau ascunse prin sertare".

"Săracii" parlamentari bogaţi

În ciuda iniţiativelor legislative venite pe bandă rulantă, de multe ori neclare sau care par să îi aibă în primplan doar pe iniţiatorii acestora, un parlamentar ne costă anual destul de mult. În linii mari, indemnizaţia lunară a unui deputat sau senator se ridică la 5.200 lei. Cu toate acestea, nu poate fi trecut cu vederea faptul că pe lângă indemnizaţie, deputaţii şi senatorii au parte şi de alte beneficii: 4.600 lei bani pentru cazare în Bucureşti, la care se adaugă încă 1.400 lei bani pentru combustibil şi sumele forfetare pentru cabinetele parlamentare, în general, peste 5.000 lei. Desigur, nu trebuie uitate nici celelalte cheltuieli precum telefonul şi călătoriile în străinătate, după caz.

 




Categorie articol: 

Comentarii