Mergi la conţinutul principal

Parintele rasadurilor de legume este brailean

Anul acesta pare sa fi venit rindul Brailei sa aprovizioneze Romania cu seminte de legume. Loturile de productie, care se regasesc pe teritoriul fermei "Petrosu", se intind pe 18 hectare, cea mai mare suprafata din tara. Aici se obtin seminte de legume, cite doua soiuri de ardei gras, ardei gogosar, vinete si tomate, precum si un soi de mazare de gradina.
"Odata cu intrarea in faliment a Statiunii de Cercetare si Productie Legumicola “Sembra” Braila, in zona noastra nu au mai fost de gasit seminte de legume din soiuri romanesti. Iar lucrul acesta era resimtit de toti legumicultorii. De atunci ma tot gindesc la posibilitatea de a produce eu, dar e foarte greu ca particular sa patrunzi in acest sistem exclusiv de stat. De mai multi ani incerc lucrul acesta, in 2005 am reusit ceva, timid insa. Abia acum pot sa spun ca sint cu adevarat producator de seminte de legume", ne spune Mihai Petrosu, administratorul SC "Petrosu" SA.
Intreprinzatorul este de profesie inginer horticol. A absolvit facultatea in 1981 si a fost repartizat la "Sembra" pe sectorul producere seminte. A lucrat la "Sembra" 4 ani, dupa care in 1986 a parasit si sectorul de cercetare si a plecat la AESC 1 Mai, unde a lucrat timp de 10 ani in sistemul cooperatist de producere a legumelor. Societatea "Petrosu" SA a fost infiintata in 1996, pe scheletul unei foste ferme a unitatii "Horticola". Initial, ferma era dimensionata la 150 ha, din care numai 30 ha legume, restul cultura mare. De la an la an, progresiv, exploatatia s-a extins ajungind in 2006 la 500 de hectare, suprafata destinata exclusiv producerii de legume.

Propunerea potrivita la momentul potrivit

Pentru prima data, Petrosu a discutat despre un eventual contract de colaborare cu Institutul de Cercetare si Dezvoltare pentru Legume si Floricultura Vidra, judetul Ilfov, creatorul si mentinatorul soiurilor romanesti de legume, anul trecut. Atunci a incheiat si un prim acord de multiplicare, insa numai pentru un soi de ardei gogosar, si numai pentru o suprafata infima - doar un hectar. Aceasta in conditiile in care pina in 2004 institutul multiplicase seminte numai prin reteaua proprie de statiuni de cercetare, din Bacau, Buzau si Isalnita (Dolj).
"Din cite stiu eu s-a mai discutat anul trecut cu inca o persoana din afara sistemului, dar nu stiu daca s-a materializat. E posibil ca eu sa fiu singurul. Cert insa, cea mai mare suprafata din Romania e la Braila. Am avut si noroc insa. Statiunea trecea printr-o perioada dificila cind am mers cu propunerea de colaborare. In primul rind, o parte din suprafata pe care ei produceau seminte le-a fost luata si retrocedata la Legea nr. 247/2005. Apoi, treceau printr-o criza financiara, ca toate unitatile din sistemul de cercetare romanesc de altfel. Aveau deja probleme cu asigurarea apei pentru irigatii, dotarea nu a mai putut fi imbunatatita, nu mai aveau bani pentru pesticide, ingrasaminte. De aceea cred ca au acceptat propunerea mea de producere de seminte in afara sistemului. Performantele obtinute anul trecut au contat si au fost de acord sa marim suprafata, dar si numarul de specii", a mai spus Petrosu.

In Romania, semintele sint la mare cautare

Contractul de colaborare este realizat in baza unei redevente, stabilite de comun acord, in functie de specie, intre 8 si 10% din valoarea semintelor comercializate pe piata, conform facturilor. De precizat ca exact ca si in cazul semintelor din cultura mare, si de aceasta data sint respectati intocmai pasii, de la certificarea semintelor baza, pina la certificarea productiei obtinute la "Petrosu". Loturile sint in permanenta sub supravegherea inspectorilor de seminte, cercetatorii de la Vidra asigurind doar consultanta atunci cind li se solicita. In rest, fermierul are mina libera sa-si valorifice marfa in conditiile si in termenii proprii.
"Pentru valorificare nu imi fac probleme - e asa de putina saminta pe piata si e atit de cautata! Am deja incheiate doua contracte, unul la Braila si unul la Cimpia Turzii. Restul o vind direct producatorilor. Cererea e foarte mare. La ardei gogosar, de exemplu, sintem imbatabili. Se cultiva pe o zona restrinsa, doar in Bulgaria, Serbia, Ungaria si Romania. Si la ardei gras sintem foarte buni, pentru ca fata de hibrizii firmelor straine saminta este de 10 ori mai ieftina. In plus, hibrizii lor sint mai aspectuosi, dar nu sint asa buni la gust. La vinete virful este soiul “Lucia”, foarte bun, fructifica foarte bine, e foarte productiv si, la fel, saminta e ieftina. Soiurile de legume din afara sint, ce-i drept, comparabile ca pret, dar nu sint atit de competente ca aspect organoleptic si gustativ. La tomate discutam despre un soi pentru piata “Dacia”, productiv, gustos si aspectos, si unul pentru industrializare “Vipon”, comparabil ca productie si aspect cu hibrizii straini", a explicat Petrosu.

Cea mai mare problema, asigurarea pazei

Recoltarea va incepe luna aceasta la tomate si in septembrie la ardei si vinete. Productia estimata este foarte buna, iar lucrul acesta se vede in lan. Tocmai de aceea, pentru anul viitor, Petrosu doreste, daca nu sa mareasca, macar sa pastreze in cultura aceeasi suprafata de 18 ha. Aceasta, insa, si in functie de saminta baza pe care o poate asigura institutul. Desi producerea de seminte este o activitate mult mai costisitoare si mai delicata - necesita o atentie deosebita fata de culturile obisnuite pe tot ciclul de vegetatie, de la producerea de rasad si pina la scoaterea semintelor -, rezultatele sint pe masura, iar profitul semnificativ.
Partea cea mai dificila in tot acest sistem este asigurarea pazei, culturile, ca la carte, fiind extrem de tentante. "Este crunt ce se intimpla. E foarte periculos, noaptea mai ales. Am 15 oameni pe tura numai la paza, si tot nu e suficient", ne-a marturisit Petrosu.

 


Invităm cititorii la dialog civilizat şi constructiv, bazat pe respect faţă de autori sau alţi cititori. Mesajele care conţin cuvinte obscene, anunţuri publicitare, atacuri la persoană, trivialităţi, jigniri, ameninţări şi cele vulgare, xenofobe sau rasiste sunt interzise de legislaţia în vigoare. Aceste tipuri de comentarii vor fi şterse de către moderatori şi pot duce până la blocarea accesului la a mai posta comentarii pe obiectivbr.ro. Totodată, autorul comentariului îsi asuma eventualele daune, în cazul unor actiuni legale împotriva celor publicate. Pentru a avea acces la comentarii si a putea comenta trebuie sa fiti logati in disqus.com / facebook.com / google.com / twitter.com in browserul in care accesati site-ul nostru.


 

 
 

• Director general: Monica Paraschiv

• Director: Silvia Preda

• Şef departament publicitate: Sorin Preda

• Redactor Şef: Florentin Coman

• Redactor Şef Adjunct: Ionuţ Condoliu

  • Adresa: Brăila, Str. Mihai Eminescu, nr. 56, etaj 2
  • Telefon: 0239-611053
  • Fax: 0239-611054
  • E-mail: redactie@obiectivbr.ro