În mod cert, 2020 nu este cel mai bun an pentru alegeri sau pentru orice altceva, dat fiind contextul general pandemic. Şi, evident, nu este aceasta cea mai bună perioadă a anului pentru organizarea de alegeri, dat fiind numărul mare de cazuri noi de Covid-19 înregistrat în ultima perioadă în România. Dar alegerile locale trebuie să aibă loc, aşa cum şi şcoala a trebuit reîncepută sau la fel cum activităţile economice au fost reluate. Cu restricţii parţiale, cu măsuri de prevenire şi protecţie, cu atenţie şi precauţie, viaţa economică şi socială trebuie continuată. De aceea, o eventuală nouă izolare în case, aplicată la nivel naţional, nu va mai fi nici oportună, nici suportabilă.
Alegerile locale de duminică sunt însă extrem de importante, cu sau fără Covid, pentru următorii 4 ani. Alţi 4 ani în care destinele fiecărei comunităţi sunt decise de oameni care vor fi aleşi în această duminică, de oameni care vor alege într-un singur tur de scrutin – adică nu contează câte voturi obţine cel clasat pe primul loc, fie persoană sau partid.
De aceea, mai importantă decât alegerile în sine este, mai ales de această dată, prezenţa la vot. Ar fi ideal ca şeful Consiliului Judeţean Brăila şi toţi primarii localităţilor din judeţ, în frunte cu primarul municipiului, să fie (re)aleşi de majoritatea cetăţenilor cu drept de vot. Sau măcar cu o majoritate a celor prezenţi la urne. Dar pentru asta, trebuie ca prezenţa la urne să fie una numeroasă. Să fie una care să conteze. Ar fi trist şi aproape nedemocratic să se întâmple la fel ca în urmă cu 4 ani. Poate nu multă lume ştie sau mai ţine minte, dar prezenţa la vot în 2016, pentru Consiliul Judeţean, a fost, la nivelul judeţului Brăila, de doar 46,46%, iar PSD a câştigat alegerile cu 36% din voturi. La un număr total de alegători înscrişi pe listele electorale, de peste 301.000, PSD a câştigat CJ cu votul a doar 15% din numărul total de brăileni cu drept de vot. 15%!!!
Situaţia a fost asemănătoare şi la nivelul municipiului Brăila: la o prezenţă la urne de doar 36,74% din numărul total de alegători înscrişi pe liste, primarul Marian Dragomir (PSD) a câştigat – detaşat, ce-i drept – cu 44,7% din voturile valabil exprimate. De fapt, acesta şi-a adjudecat fotoliul de primar cu voturile a numai 15,5% din numărul total de locuitori cu drept de vot ai municipiului. 15,5%!!! Practic, administratorul unui oraş cu 182.000 de locuitori cu drept de vot a fost desemnat de doar 28.318 brăileni. Aceasta este soarta unui oraş în care aproape două treimi dintre persoanele cu drept de vot au ales să nu voteze! Şi nu e doar situaţia Brăilei. Dar poate ar fi cazul ca, de data aceasta, brailenii să devină mai responsabili în privinţa alegerilor pe care le fac. Poate chiar mai responsabili decât în cazul respectării măsurilor anti-Covid. În definitiv, pandemia va trece, cel târziu anul viitor pe vremea asta, dar primarii, şeful CJ şi consilierii locali şi judeţeni rămân pentru 4 ani.
