Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Păcăliţi să muncească la negru

* de cele mai multe ori, la sfârşitul acestei perioade, angajaţii nu primesc niciun leu sau primesc o sumă modică * aceasta este, însă, cea mai uşoară consecinţă * şi asta pentru că, în lipsa unui contract de muncă, atât pentru angajat cât şi pentru angajator riscurile sunt multe, iar repercusiunile deloc de neglijat

"Alo! Bună ziua. Am sunat în legătură cu anunţul. Mai e valabil?" "Da, sigur. Puteţi începe de luni, numai că va trebui mai întâi să treceţi printr-o perioadă de probă de 2 săptămâni". Cam aşa începe, din ce în ce mai des în ultima vreme, discuţia dintre o persoană aflată în căutarea unui loc de muncă şi un patron. Aparent simplu şi normal. În realitate însă, este primul pas dintr-un lung şir de umilinţe şi încălcări flagrante ale legii.

Perioada de probă fără contract individual de muncă este o găselniţă tot mai uzitată de patronii dispuşi să calce pe cadavre numai pentru a avea costuri cât mai mici cu personalul angajat. Formula aplicată este foarte simplă: păcăleşte un potenţial salariat că îl ţine în probă cu promisiunea că va face actele de angajare după această perioadă. Din păcate, îl ţine doar o săptămână - două eventual chiar şi o lună întreagă, după care brusc îl anunţă că nu corespunde cerinţelor postului. Dacă este mărinimos, patronul acordă şi o sumă simbolică celui de serviciile căruia s-a folosit în tot acest răstimp şi ciclul înşelătoriei poate fi reluat. În tot acest răstimp însă persoana "angajată" nu beneficiază de niciun fel de protecţie socială, întrucât nu este salariat cu acte în regulă. În condiţii de criză, în care sute de brăileni au rămas fără un loc de muncă şi caută cu disperare să se angajeze pentru a-şi putea întreţine familia sau să plătească ratele la bancă, o astfel de speculaţie constituie pur şi simplu o dovadă de cruzime dar şi de cinism din partea patronilor. Inspectorii de muncă avertizează că o astfel de procedură este un abuz în spatele căruia se ascunde, de fapt, un alt fenomen mult mai grav: munca la negru.

"M-a plătit, simbolic, cu jenanta sumă de 100 de lei pentru activitatea prestată"

În ultima perioadă, pe adresa redacţiei au sosit din ce în ce mai multe sesizări din partea cititorilor noştri, supăraţi că au fost victime ale unei scamatorii aplicate de unii dintre patronii locali. Cu mici derivaţii povestea lor este comună: au ajuns să lucreze la o societate unde patronul i-a ţinut în perioadă de probă, fără contract de muncă, iar la final i-a dat afară, de multe ori fără să le dea niciun ban pentru munca depusă. Sectorul de activitate cel mai des reclamat de cititori este cel a comerţului, atât în pieţe cât şi în standuri comerciale din en gros-uri ori magazine. Capcana le este întinsă celor aflaţi în căutarea unui loc de muncă prin anunţuri gen "caut vânzător la tarabă" ori "caut vânzător stand comercial" şi în încheiere apare un număr de telefon mobil. "Am sunat la numărul din anunţ şi mi-a răspuns patronul, care foarte amabil mi-a spus că pot începe munca de lunea următoare, că programul de lucru este 9.00 - 17.00, dar a zis că mai întâi trebuie să stau într-o perioadă de probă şi dacă merge bine treaba o să-mi facă după aceea şi carte de muncă. M-am bucurat mult pentru că îmi căutam un loc de muncă şi aveam nevoie urgent să mă angajez. Era un magazin gen «38.000» pe Republicii care între timp s-a desfiinţat. Se respecta programul de lucru cu excepţia zilelor când trebuia să stau să fac recepţia la marfă, o dată pe săptămână. După vreo 3 săptămâni a început să-mi caute nod în papură, după care m-a anunţat că nu sunt ceea ce caută pentru postul respectiv şi că nu mă va angaja. Mi-a dat 4 milioane de lei vechi şi asta a fost tot", se arată într-una dintre reclamaţiile anonime sosite la redacţie. În mare, aceasta este povestea şi altor brăileni care au căzut victime unor astfel de patroni şi care au relatat situaţiile prin care au trecut: "Firma la care am lucrat se face vinovată de nerespectarea regimului perioadei de probă pentru viitorii angajaţi, nerespectarea condiţiilor de muncă şi plata activităţii desfăşurate deoarece administratora societăţii afişează constant un afiş de angajare (de luni bune) dar toate persoanele care vin în aşa-zisa probă sunt ţinute fără formalităţi legale o perioadă de două săptămâni apoi sunt anunţate că nu au trecut perioada de probă şi astfel sunt plătite simbolic cu jenanta sumă de 100 de lei pentru activitatea prestată. Menţionez faptul că programul de muncă era de la ora 8.30 până la ora 19.00, iar în ziua de marţi a fiecărei săptămâni acest program se prelungea până la ore mult mai înaintate, deoarece în această zi se primea marfă. (...) Sper ca această atitudine de nepăsare faţă de cetăţean să înceteze printr-o acţiune obiectivă şi a instituţiilor publice. Chiar dacă este o formă poate neconvenţională de reclamaţie eu sper că o veţi lua în seamă", se menţionează în mail-ul primit pe adresa redacţiei. Semnatarul reclamaţiei a dat şi numele firmei, sesizarea fiind transmisă spre soluţionare direct ITM Brăila, însă nu putem face public numele firmei reclamate, până când acuzaţiile nu sunt confirmate.

"Sunt cazuri clare de muncă la negru!"

Conducerea Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) Brăila a explicat că situaţiile reclamate sunt în mod clar încălcări ale legislaţiei muncii, care nu permite parcurgerea unei perioade de probă în lipsa unui Contract de Muncă. "Din experienţa instituţiei vă pot spune că unii angajatori folosesc abuziv perioada de probă, mizând pe faptul că potenţialul muncitor nu cunoaşte prevederile legale în domeniul relaţiilor de muncă ori se află într-o situaţie financiară dificilă şi astfel este dispus la unele compromisuri. Astfel, angajatorul, în mod voit eronat explică persoanei că nu va încheia Contract Individual de Muncă până la expirarea perioadei de probă. În conformitate cu dispoziţiile imperative ale Codului Muncii, perioada de probă constituie vechime în muncă, ceea ce înseamnă că nu poate exista o astfel de probă în lipsa unui CIM valabil încheiat între părţi. De fapt, în lipsa CIM este un caz foarte clar de muncă fără forme legale sau mai cunoscută drept munca la negru, abatere foarte gravă, aspru sancţionată de legislaţie", a punctat directorul coordonator al ITM Brăila, Victor Voiculeţ. De asemenea, sursa citată a subliniat că potrivit articolului 31 din Codul Muncii "pentru verificarea aptitudinilor salariatului, LA ÎNCHEIEREA CONTRACTULUI INDIVIDUAL DE MUNCĂ, se poate stabili o perioadă de probă de cel mult 30 de zile calendaristice pentru funcţiile de execuţie şi cel mult 90 de zile calendaristice pentru funcţiile de conducere". În cazul contractelor individuale de muncă pe perioadă determinată perioada de probă este cu mult mai mică: de exemplu 5 zile lucrătoare pentru o durată a CIM mai mică de 3 luni, 15 zile lucrătoare pentru o durată a CIM între 3 şi 6 luni, 30 de zile pentru CIM valabil peste 6 luni şi 45 de zile în cazul salariaţilor încadraţi în funcţii de conducere pentru o durată a contractului mai mare de 6 luni. În plus, directorul coordonator al ITM Brăila a mai precizat că legea interzice angajarea succesivă a mai mult de 3 persoane pe perioade de probă pentru acelaşi post.

"Angajaţii" fără contract nu au niciun fel de protecţie socială

La ce riscuri se expun persoanele care acceptă să muncească în aşa-zisa perioadă de probă fără un CIM valabil? Aşa cum a explicat şeful ITM Brăila, riscurile sunt multe, iar repercusiunile deloc de neglijat: "În lipsa unui contract de muncă persoana nu beneficiază de nicio formă de protecţie socială şi aş menţiona aici cazurile în care se întâmplă accidente de muncă ori îmbolnăviri. Toate acestea din cauză că «angajatorul» nu achită niciun fel de contribuţie la fondurile speciale cum ar fi pensie, şomaj, sănătate, obligaţii fiscale ce derivă din încheierea unui contract de muncă". În plus, acesta a adăugat că şi angajatorul fictiv se expune la o serie de riscuri cum ar fi, de exemplu, acela de a fi amendat cu maxim 2.000 de lei pentru fiecare persoană folosită la muncă fără forme legale de angajare. "Dacă acea persoană, de exemplu, sustrage bunuri proprietatea firmei sau provoacă o pagubă, după care dispare de la societate, angajatorul fictiv nu poate dovedi fapta întrucât ar trebui să se autodenunţe că a folosit muncă la negru", a mai spus Voiculeţ.




Like / Share

Comentarii