E clar, Băsescu era un pic nevorbit şi a profitat de congresul PMP pentru a-şi mai da cu părerea. În mod cert, Traian Băsescu mai are şi va mai avea multe de spus şi, în mod sigur, va fi o voce pe scena politică. Nu se va retrage să-şi crească nepoţeii, nu se va apuca de condus nave, nu se ascunde de mediul public. Îi place şi se simte bine să fie întrebat, să nască polemici, să fie înconjurat de presă, să facă băi de mulţime. Da, îşi va apăra mandatele cu orice ocazie ivită.
Dar nu la Traian Băsescu mă gândeam, ci la preşedintele Klaus Iohannis. Nu vă era dor să-l auziţi vorbind, mai ales că, de la preluarea mandatului, discursul de ieri din Parlament a fost prima sa ieşire publică - excepţie un interviu acordat unui post tv. Iohannis a „vorbit" mult pe facebook în toată această perioadă, dar n-a ieşit niciodată în public.
Ieri, în Parlament, preşedintele a vorbit foarte frumos despre colaborare interinstituţională, despre cât de rău poate face ţării o situaţie de conflict permanent, despre alegeri, despre campanii electorale, despre renunţarea la populism şi electoralism, despre îndreptarea lucrurilor, despre temele care-i preocupă pe români şi despre soluţiile care pot fi găsite împreună de preşedinte - Parlament - Guvern.
Un discurs aproape perfect. Şi totuşi, preşedintele Klaus Iohannis riscă, prin acest stil de a vorbi doar în reuniuni oficiale, să nu fie înţeles exact de cei faţă de care doreşte să fie cu adevărat înţeles: alegătorii. Va fi greu pentru mare parte dintre aceştia să se obişnuiască, totuşi, cu acest stil elegant al discursului şi al apariţiilor publice. Fără o conferinţă de presă de la Cotroceni, măcar la două luni, fără o ieşire în public, fără apariţii la tv, Iohannis riscă să fie perceput nu ca preşedintele care tace dar face, aşa cum îşi doreşte, ci ca preşedintele inexistent, cum deja spun tot mai multe voci.
Dar acesta este un risc pe care Klaus Iohannis şi l-a asumat şi un stil pe care, în mod clar, vrea să-l continue. Este un stil total opus fostului preşedinte şi pe care, personal, îl apreciez. Nu, chiar nu vreau să-l aud pe Klaus Iohannis dându-şi cu părerea despre tot ce mişcă în ţara asta (cu atât mai puţin despre Elena Udrea). Când va veni momentul bilanţului, nimeni nu-l va întreba despre ce şi despre cine a vorbit în ultimii 5 ani.
