"Faptul că acest lucru se întâmplă atât de devreme în mandatul său, înainte ca vreunul dintre lucrurile pe care a spus să vrea să le pună în practică să fie îndeplinit, va provoca o controversă", spune Dana Allin, de la Institutul Internațional de Studii strategice.
Spunând că Obama, 48 de ani, a creat "un nou climat în politica internațională", comitetul Nobel a pus accentul pe multilateralismul său, pe eforturile în materie de denuclearizare, pe mâna întinsă musulmanilor sau acțiunile împotriva încălzirii climatice. Însă alegerea unui președinte la doar nouă luni de la începerea mandatului și căruia încă nu îi poate fi atribuit niciun progres real este "ceva neobișnuit", spune profesorul Paul Rogers, de la Oxford Research Group.
"În același timp, premiul Nobel pentru pace este în general oferit pentru ceea ce se poate numi un proces, lucruri în curs, mai degrabă decât pentru reușite definitive", spune Rogers, citând desemnarea în 1993 a lui Nelson Mandela și Frederik De Klerk, după abolirea apartheidului în Africa de Sud, dar înainte de primele alegeri multirasiale.
Această recompensă este "într-adevăr văzută ca o încurajare pentru schimbări, pe care, în opinia comitetului Nobel, Obama le-a făcut în relațiile internaționale", a spus el.
Rogers vorbește despre dorința lui Obama de a se ajunge la "o lume fără arme nucleare", la decizia sa de a renunța la scutul antirachetă din Europa de Est sau la propunerea către Rusia de a accelera discuțiile despre dezarmare.
"Dar chiar aici apare controversa, pentru că este vorba despre promovarea a ceea ce dorește să facă, mai degrabă decât a ceea ce a reușit să facă", admite Rogers.
Redactorul-șef adjunct al Wall Street Journal, Iain Martin, este mai dur. "Este bizar. Barack Obama a câștigat premiul Nobel pentru pace. Pentru ce, nu este clar. Pentru că, într-un fel, a făcut pace cu Hillary Clinton?".
