Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Ninsoarea din ultimele zile promite să îi scoată din necaz pe agricultorii brăileni

• după un început foarte prost în toamnă, din cauza secetei prelungite, culturile de grâu, orz şi rapiţă beneficiază acum de un strat protector de zăpadă care le-ar putea ajuta să îşi revină

 

Ninsoarea din ultimele zile a fost mană cerească pentru agricultorii brăileni care trag nădejde că pătura de omăt aşternută pe câmp va ajuta culturile de grâu, orz şi rapiţă să îşi revină după seceta prelungită din toamna anului trecut. Şi, din fericire, pe raza judeţului nostru a căzut suficientă zăpadă cât să se formeze un strat protector de circa 15 centimetri, ce ţine culturile la adăpost de temperaturile negative şi le hidratează. Cu excepţia zonei de vest a judeţului, unde ninsoarea a fost viscolită, iar porţiunile înzăpezite alternează cu porţiuni de pământ descoperit, în rest stratul de zăpadă este compact, după cum ne-a informat Traian Cişmaş, directorul Direcţiei Agricole Brăila. Acesta a făcut, vineri, o tură prin judeţ pentru a vedea cum se prezintă situaţia, iar concluziile sunt încurajatoare. “A nins bine, avem, în medie, un strat de 15 centimetri de zăpadă pe câmp, iar asta ajută culturile să îşi revină, după perioada grea din toamnă, când seceta a provocat o mulţime de necazuri la semănare”, ne-a declarat Cişmaş.

Lipsa prelungită a precipitaţiilor a făcut ca, în perioada optimă pentru semănarea culturilor de toamnă, pământul să fie foarte uscat, iar asta a mărit considerabil costurile pentru agricultori, deoarece s-a consumat mai mult combustibil pentru ca plugurile să poată răzbate prin solul întărit. În plus, pregătirea patului germinativ a avut nevoie de mai multe treceri cu utilajele.

Pe raza judeţului Brăila s-au semănat, în toamnă, 50.377 hectare cu grâu, 15.574 ha cu orz şi 5.460 ha cu rapiţă. La intrarea în iarnă, gradul de răsărire a grâului era destul de mic, situându-se în jurul valorii de 20 - 25%. La orz, situaţia stătea şi mai prost, cu un grad de răsărire de 15 - 18%, în timp ce la rapiţă lucrurile stăteau relativ mai bine, cu un grad de răsărire de 35 - 40%. Trebuie precizat, însă, că iniţial agricultorii brăileni au înfiinţat culturi de rapiţă pe circa 11.000 ha dar mulţi dintre ei s-au răzgândit după ce au constatat că seceta tinde să compromită complet rapiţa, astfel încât au “întors culturile”, semănând altceva pe terenul respectiv. Şi-au păstrat culturile de rapiţă doar cei care au avut posibilitatea să irige, iar alegerea lor pare să fie una inspirată, dat fiind că, la ora actuală, sunt premise ca recoltele de la vară să fie foarte bune.




Categorie articol: 

Comentarii