Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Nici un ajutor pentru batrinii din azilul de la Baldovinesti

E greu sa stergi de pe retina imaginea unor mogildete imbracate zdrentaros, mergind pe holurile lungi ale Caminului "Sf. Maria" din Baldovinesti, parca spre nicaieri, batrini ale caror chipuri sint lipsite de expresie, oameni uitati intr-un spital de boli nervoase, mincind piine cu corcoduse, batrini inghesuiti cite doi intr-un pat, "cazati" in hol, strajuiti "ironic" de cite o noptiera din fier ruginita, figuri zimbindu-ti trist doar pentru ca esti strain, ca vii din alta lume. E imposibil sa incerci sa uiti suferinta de pe chipurile lor, umilinta si neputinta deopotriva, oamenii tintuiti la pat, zacind de-a valma, impreuna cu gindacii, in paturi metalice scorojite, la ale caror capatiie este asezata cite o plosca plina cu urina. Asa traiesc 140 de oameni, cei mai multi batrini, doar vreo 50 cu adevarat suferinzi de afectiuni psihice, in Caminul "Sf. Maria" din Baldovinesti. Reportajul care a surprins imagini din institutia respectiva, din editia noastra din 27 iunie, n-a reusit decit sa stirneasca reactii din partea autoritatilor locale constind in justificari pentru neputinta de a-i ajuta pe asistatii azilului, reclamind, totodata, faptul ca tocmai institutia obligata sa asigure medicatia si alimentatia bolnavilor, precum si dotarea caminului, Ministerul Sanatatii, tace. Dubla subordonare, nici una pe deplinCaminul din Baldovinesti a primit, in ultimii doi ani, 6 miliarde de lei de la Ministerul Muncii si 3,5 miliarde de lei de la Consiliul Local Municipal, bani care au fost investiti in amplasarea unui gard nou, renovarea constructiei si utilarea cu o masina de spalat, o sala de sport si centrala. In ciuda faptului ca directoarea de aici ne-a spus ca din banii respectivi s-au montat gresie si faianta in toate saloanele, reporterii nostri au constatat ca nu in toate incaperile s-a schimbat zugraveala si ca investitia respectiva n-a facut decit sa confirme zicala "Afara-i vopsit gardul, inauntru-i leopardul". Ca azilul din Baldovinesti inca nu corespunde nici cerintelor unui adapost pentru oameni bolnavi psihic, nici acelora ale unui camin pentru batrini ne-a confirmat si viceprimarul Daniela Vasioiu. Aceasta a justificat neputinta autoritatii locale de a interveni, povestindu-ne istoricul institutiei. Din aceeasi sursa am mai aflat ca inca din martie 2005, Consiliul Local Municipal Braila a adoptat o hotarire prin care caminul sa fie reorganizat si transformat intr-un centru medico-social, dat fiind ca aici sint si bolnavi psihic, dar si cu alte afectiuni, si nu doar batrini cu situatii sociale precare. "Pentru ca institutia sa primeasca o asemenea intrebuintare si denumire era, insa, necesar un aviz al Ministerului Administratiei, dar si unul al Ministerului Sanatatii, iar intre cele doua institutii, o colaborare cu autoritatea locala. Practic, Ministerul Sanatatii era cooptat in aceasta asociere pentru asistenta medicala, fiindca acolo este medic, sint asistente medicale, precum si infirmiere. Personalul nu este suficient, dar tot sint, din 120, 80 de posturi ocupate, pentru 140 de asistati. Prin urmare, hotarirea privind transformarea centrului a fost conditionata de avizul de la Sanatate. Urmare unui raport la Directia de Sanatate, s-a primit un acord de principiu, insa tot Ministerul, care si aloca bani, este cel care decide. Am fost in mai multe rinduri la Ministerul Sanatatii, am intervenit si printr-un coleg de la Ministerul Muncii, insa nici pina acum n-am primit un aviz, un raspuns macar. Anul trecut, noi am alocat un buget, din cite stiu, de 10 miliarde caminului, insa banii acestia abia ajung pentru mincare, nu stiu daca si pentru medicatie si dotare. Acum, dupa aparitia articolului, am intervenit din nou la Ministerul Sanatatii, insa, iarasi, n-am primit nici un raspuns. Intr-adevar, oamenii aceia traiesc mai mult din sponsorizari. Cind am fost noi acolo, in mai 2005, la lansarea investitiei, bineinteles ca totul era “acoperit”, insa cred ca atunci cind au fost reporterii “Obiectiv”, totul era vraiste". De fapt, la Baldovinesti, reporterii nostri n-au gasit atita mizerie, cita indolenta: batrini asezati cite doi in pat, pe hol, flaminzi, mincind, la micul dejun, corcoduse cu piine, oameni cu rani deschise, alaturi de unii aparent sanatosi, tineri, fete si baieti cu handicap, plimbindu-se pe aceleasi holuri.Asistatii centrului din Baldovinesti sint impartiti in doua tabere. Aceia care au dizabilitati, 50 la numar - 21 au afectiuni neuropsihice si 29 mintale - sint, de fapt, asistatii Centrului de Zi pentru Persoanele cu Dizabilitati, subordonat Consiliului Judetean, insa institutia respectiva nu-i poate separa si adaposti intr-un alt camin, tocmai fiindca nu are spatiu. "Stiu ca acestia primesc medicatie de la Consiliul Judetean, tocmai fiindca sint asistatii Centrului de Zi, “detasati” la Baldovinesti", a adaugat Daniela Vasioiu. Ceilalti, 90?! Dumnezeu stie! Traiesc din alocatia bugetara de la Consiliul Local si, chiar daca sufera de afectiuni fizice, specifice virstei, primesc medicatie, in cel mai fericit caz, de acasa. Asa se face ca, de-a valma, la Baldovinesti, sub acelasi acoperis, locuiesc atit batrini imobilizati la pat sau nu, cu rani deschise la vedere, cit si femei si barbati in putere, tineri cu handicap psihic care pot deveni pericole reale pentru colegii de salon sau care pot procrea, dind societatii care i-a produs pe ei progenituri cu afectiuni psihice congenitale.




Categorie articol: 

Comentarii