Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Munca la gri

Milioane de euro ocolesc anual bugetul asigurarilor sociale in baza unei formule cantonate in sfera evaziunii fiscale si a muncii fara forme legale. In lupta cu reducerea propriilor costuri, angajatorii au scornit metode prin care inseala statul si nu in ultimul rind, propriii angajati. Specialistii in domeniul pietei muncii au denumit fenomenul, neoficial, "munca la gri" si, dupa cum sugereaza si denumirea, este o forma de evaziune care a evoluat din munca la negru. De altfel, ca mecanism reprezinta un compromis intre munca fara forme legale si cea in baza unui contract de munca. Este o speculare a unui vid legislativ in domeniul relatiilor de munca, insa cu efecte foarte grave din punct de vedere al sumelor care ocolesc zona fiscalizarii, dar si a drepturilor ulterioare a salariatilor ca asigurati. Formula este foarte simpla si se compune din 4 metode, pe care unii angajatori le aplica fara nici o remuscare, mizind pe necunoasterea legii de catre propriii salariati, dar si pe complicitatea acestora. Pe scurt, iata care sint aceste metode identificate pina acum de inspectorii de munca in urma controalelor efectuate la societatile din Braila: incadrarea in munca a unei persoane cu salariul minim pe economie si acordarea "din mina" a unei sume de bani necontabilizate, care practic dubleaza sau tripleaza venitul lunar al angajatului. In al doilea rind, oarecum coroborata cu primul exemplu, ar fi reducerea in mod fictiv a normei de munca pe principiul "angajatul munceste mai putin, deci are salariu mai mic", dar in realitate venitul ii este completat de patron cu bani "din mina". A treia metoda este incadrarea de personal calificat pe posturi pentru necalificati si ultima este incadrarea de persoane necalificate pe posturi de calificati. Toate aceste formule conduc la obligatii fiscale mai mici ale angajatorilor catre bugetele asigurarilor sociale adica pensii, asistenta medicala si somaj. Efectul de bumerang se intoarce insa, inevitabil, impotriva salariatilor care accepta astfel de solutii de compromis: oamenii se trezesc cu pensii foarte mici.

Munca la gri - sinonim cu evaziunea fiscala

Inventivitatea patronilor in a reduce cit mai mult cuantumul darilor catre stat aferente sferei fortei de munca a condus spre noi formule de eludare a legii. Practic, se speculeaza o zona lacunara din punct de vedere legislativ, intrucit astfel de situatii nu au fost previzionate de legiuitor. Mai mult, este dificil de probat vinovatia patronului care apeleaza la astfel de metode, intrucit numai un control complex, atit pe parte de relatii de munca, cit si in activitatea financiar-contabila a unei firme ar putea scoate la lumina elemente edificatoare. Practic, din punct de vedere al legislatiei muncii, obligatia patronului este sa angajeze o persoana in baza unui contract de munca, or munca la gri respecta aceasta indatorire. "Oamenii sint incadrati in baza unui contract de munca, insa problemele apar la capitolul salarizare. Sindicatele au demonstrat foarte clar ca salariul minim pe economie nu acopera cosul zilnic de consum al unei familii. Imi vine greu sa cred ca o persoana se poate descurca din venitul minim garantat. De altfel, din semnalele care au ajuns la noi din partea unor salariati, se confirma suspiciunile noastre ca patronul a facut incadrarea la salariul minim dar, in paralel, a suplimentat din bani negri, necontabilizati in evidentele firmei angajatoare, venitul acelui angajat. Practic, la un control din partea ITM, este cuvintul reclamantului impotriva documentelor contabile, in speta statul de plata", ne-a declarat Dumitru Vaduva, inspectorul sef al Inspectoratului Teritorial de Munca (ITM) Braila. De altfel, in cadrul documentarii acestui material, reporterii nostri au reusit sa discute cu persoane care se afla in astfel de situatii, dar care, din teama, accepta dialogul numai sub protectia anonimatului. Cel mai elocvent exemplu este al unui tinar in virsta de 28 de ani, care munceste ca necalificat la o firma de constructii din categoria IMM. Tinarul povesteste cu nonsalanta ca are un venit lunar de la firma angajatoare de circa 1.400 lei, desi stie foarte clar ca in Carnetul de Munca figureaza cu salariul minim pe economie, adica un salariu brut de 500 lei, de unde rezulta o suma neta de circa 400 lei. "Aceasta a fost intelegerea cu patronul: nu vin la munca fara cel putin 12 milioane de lei vechi lunar, iar el a acceptat cu conditia sa-mi treaca pe Cartea de Munca salariul minim. Desi m-a angajat necalificat, pe santier eu fac munca de calificat, dar nu ma pling pentru ca am un salariu bun si foarte multi dintre prietenii mei care lucreaza tot in constructii fac acelasi lucru. De ce am acceptat? Pentru ca la un salariu pe Cartea de Munca mai mare ramineam dupa ce-mi scadea impozitul si darile la stat cu mai putini bani in mina".

Constructii, confectii, agricultura si industrie alimentara sint sectoare de unde provin majoritatea cazurilor de munca la gri

Din informatiile prezentate de conducerea ITM Braila, cele mai multe cazuri de munca la gri imbraca forma suplimentarii salariului de incadrare cu "bani la negru" din partea patronului, insa mai exista si ale forme complementare, descoperite in urma controalelor. Astfel, incadrarea de personal calificat pe posturi pentru necalificati este tot o forma de eludare a legii, pentru ca salariul de incadrare este cel minim pe economie, salariatul nebeneficiind de indicele de ierarhizare aferent pregatirii sale profesionale. Si situatia inversa, adica personal necalificat incadrat in munca pe posturi pentru calificati, se incadreaza in acelasi regim. In ambele situatii, costurile angajatorului sint mai reduse in comparatie cu starea de fapt in care se respecta legislatia in domeniu. "Cele mai multe semnale in acest sens vin in urma reclamatiilor din partea angajatorilor, dar o alta sursa de informare o constituie datele statistice privind dimensiunea fondului de salarii la nivel de angajatori. Practic, desi in ultimii ani au fost mai multe majorari salariale, exista cazuri, mai ales in sectorul privat si mai cu seama in domeniul intreprinderilor mici si al microintreprinderilor, unde fondul de salarii ramine relativ constant. Pentru societatile mari sau cele unde exista sindicate, astfel de intelegeri tacite dintre angajator si salariat nu se inregistreaza", a mai spus Vaduva. De asemenea, sursa citata a punctat ca de cele mai multe ori semnale privind munca la gri vin din constructii, confectii, agricultura si industrie alimentara, sectoare de unde provin majoritatea salariatilor incadrati ca necalificati.

18% din totalul angajatilor din Braila sint incadrati cu salariul minim pe economie

"Astfel de persoane se expun unui risc pe care acum nu il au in vedere: cuantumul final al pensiei. Este stiut faptul ca acesta depinde de cotizatia lunara a asiguratului la fondul de pensii. La salariul minim va dati seama ca aceasta contributie este mica si la pensionare se va trezi cu un venit foarte mic. Tineri fiind, perspectiva pensionarii li se pare indepartata", a punctat Vaduva.
Ca solutii, inspectorul sef al ITM Braila a subliniat importanta realizarii unor controale in echipe mixte formate din inspectori de munca, reprezentanti ai Garzii Financiare si ai Politiei, astfel incit la nivelul agentilor economici sa poata fi efectuate verificari amanuntite din punct de vedere financiar. In plus, a punctat ca ar putea fi inasprite sanctiunile aplicabile contribuabililor prinsi ca fac evaziune fiscala, asa cum este cazul cu munca la gri.
Date statistice privind numarul de angajati din municipiu si judet demonstreaza ca din totalul de circa 84.000 de angajati, aproape 18%, adica aproximativ 15.000 persoane sint incadrate cu salariul minim pe economie.
Potrivit legislatiei in domeniul fiscal, circa 28% din fondul de salarii reprezinta contributia angajatorului datorata formelor de asigurari sociale, in timp ce contributia angajatului la bugetele sociale, retinuta de angajatori si virata catre fondurile sociale, se ridica procentual la aproximativ 16 puncte.




Categorie articol: 

Like / Share

Comentarii