Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Mulțumim partidului! Mulțumim Simi!

Luni, un autobuz Braicar a luat foc în trafic. Cum e posibil!?... s-au arătat indignați internauții din alte județe. Pe brăileni însă, incidentul în sine nu i-a surprins prea tare. Bine că a fost doar atât! Adică, bine că nu au fost călători în el și doar a ars în spate. La urma urmei, autobuzul a rămas pe Terra, pompierii au ajuns la timp, au stins flăcările. O mână de vopsea, o curea, un rulment, un pic de vaselină și într-o săptămână mașina cu pricina va zburda ca nouă, pe traseul Vidin - Hipodrom. Un fapt banal, o întâmplare previzibilă. Căci numai cine nu circulă cu Braicarul, nu conștientizează de ce ar putea fi în stare parcul auto și de tramvaie al acestei societăți. Ehehei... numai eu știu vreo cinci autobuze, în care, recunosc, fac tot posibilul să nu urc. Zdrăngăne, păcăne, se zguduie și forjează motorul de zici că acum ori se dezintegrează, ori își vor lua zborul. Și nu de alta, dar câtă vreme nu sunt convinsă că scaunele sunt dotate cu mecanism de catapultare, nu risc să ajung pe Marte.

Lăsând gluma la o parte, ce se întâmplă cu transportul public de călători în Brăila este tragic. N-am să reiau acum toate problemele cu care noi, bezmeticii care stăm la mâna Braicarului ne confruntăm zi de zi, jegul pe care suntem nevoiți să-l suportăm, mirosul de motorină, de scaune umede, zgomotul infernal, timpii enormi de așteptare, înghesuiala și teama că dintr-o secundă în alta rabla își va da duhul. M-am săturat, n-am să mai insist pe astea, dar, să fie clar, cu excepția autobuzelor noi, achiziționate în mandatul lui Dragomir (deși și unele dintre ele au început să dea rateuri), celelalte sunt adevărate coșciuge pe roți. Vechi, prost întreținute, mă întreb de fiecare dată când n-am încotro și le folosesc, cum mama naibii încă mai primesc autorizație de circulație de la RAR. Exact cum mă întrebam în urmă cu ceva vreme și de rablele folosite pe post de maxi taxi. Exact cum mă întreb și acum, de fiecare dată când, după minute bune de stat prin stații, dau de câte un hârb: de ce o fi renunțat Dragomir cu atâta ușurință la maxi – taxi, când între cele două flote auto nu era practic nicio diferență. Ba, mai mult,  era clar că societatea Braicar nu e nici pe departe pregătită să facă față privilegiului de monopol... O să spuneți, principala cauză: datoriile firmelor private către municipalitate. De acord, erau mari, dar cine e vinovat că s-a ajuns în situația aceea? Pentru că, dacă eu sau tu nu ne plătim banalul impozit pe casă, funcționari vigilenți și cu legea în mână ne bombardează, chiar și după primul trimestru al anului, cu titluri executorii, dobânzi și majorări. Cum de i-a lăsat pe ei atâția ani să acumuleze restanțele astea uriașe!?... Cine a permis asta? Păi, cine altcineva decât tot cel care a lăsat și Braicarul de izbeliște 8 ani! 8 ani în care n-a făcut o achiziție, n-a mișcat un deget pentru modernizare și l-a îngropat în datorii. Așa că, oricât v-ați întrece în a da de pământ acum cu Marian Dragomir, și pentru multe chestii chiar merită, trebuie să recunoaștem, în problema de față, principalul vinovat este fostul primar Aurel Simionescu. Turcești, ne-turcești, Dragomir tot a achiziționat câteva autobuze, dar ani de zile în Braicar, Simionescu doar a pompat aiurea miliarde... unde s-or fi dus banii aceia, Dumnezeu știe! Noi, călătorii, n-am simțit, salariații, nici ei, parcul auto, nici atât. Iar bugetul municipalității... să fim noi sănătoși ce sume uriașe s-au virat către societatea Braicar, în cei 8 ani de mandat. Cornel Săndulescu, veșnicul director al unității, încă din cretacicul timpuriu, știe cel mai bine. Doar că nu recunoaște.

Noi însă, recunoaștem. Avem un transport în comun complet depășit, ineficient, jenant de neconfortabil, nesigur, dar extrem de costisitor. Iar pentru toate acestea, trebuie să mulțumim din inimă partidului și celui mai iubit dintre primari, domnului Aurel Simionescu, un adevărat motor al dezvoltării urbane! Care, din punctul meu de vedere, la rându-i ar trebui să-i fie veșnic recunoscător actualului edil, Marian Dragomir – cred că-ți închipui, Simi, ce-ar fi fost la gura lui de-ați fi fost din caste diferite, ce ar fi dat de pereți cu trista și greaua moștenire!

Pe bune, ești un mare băftos, Simi! Nu doar că meriți toată recunoștința aceasta, dar ești perfect îndreptățit să încasezi și pensia uriașă cu care te va cadorisi tătucul Dragnea! Bine că s-au inventat cardurile, că altfel cocoșai poștașul până să ajungă la ușa ta. Căci, la un mandat de președinte CJ, unul de senator și două de primar.... cred că nici nu știu să adun sumele astea! Dar, meriți! Ești un pensionar de lux, care a lăsat în urmă un oraș de lux. Fiindcă, să știi, e un adevărat lux, Simi, să supraviețuiești în Brăila în urma ta și a lui Bunea Stancu. Cât despre Braicar, la cât bine i-ai făcut, mă bucur totuși de un lucru: la pensioara ta, măcar vei beneficia de un abonament subvenționat 50%.

 

 




Categorie articol: 

Comentarii