Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Mort în Revoluţie, victima birocraţiei

• văduva eroului martir al Revoluţiei din '89 de la Brăila, Florin Dobre, se plânge că riscă să fie nevoită să-şi deshumeze soţul după ce s-a trezit că din decembrie 2014 i-a expirat contractul de concesiune a locului de veci din Cimitirul Sf. Constantin unde îşi îngropase bărbatul • acum ar trebui să răscumpere acel loc de veci şi să plătească o taxă de administrare, totul în valoare de câteva milioane de lei vechi • “Până la urmă, nu e vorba doar de bani aici, ci de un principiu: un om a murit pentru o cauză nobilă şi există legi care spun că locul de veci ar trebui să se dea «în proprietate» şi gratuit atât pentru eroii martiri cât şi pentru urmaşii acestora. Asta cer acum, pentru asta mă zbat!” • autorităţile locale spun că doar urmaşii au loc de veci gratuit şi subliniază că terenul cimitirelor este totuşi proprietatea publică a municipalităţii şi poate fi doar concesionat • “nu i-a spus nimeni să îl exhumeze, Doamne fereşte!”, a replicat directorul Administraţiei Cimitirelor, Emilena Huiu

 

Familia primului martir al Revoluţiei de la Brăila, Florin Dobre, riscă să rămână fără groapa de la cimitir unde este înhumat eroul brăilean. Nu, nu este nici pe departe o glumă ci crunta realitate generată de birocraţia excesivă a sistemului public. Mai mult, familia riscă, în cazul extrem, să fie nevoită chiar să-i mute osemintele. Pe scurt, contractul de concesiune a gropii în care a fost înhumat primul brăilean împuşcat mortal în timpul evenimentelor din decembrie 1989 a expirat de mai bine de 3 ani, iar acum familia s-a trezit somată să-şi rezolve problema juridică legat de acest loc de veci şi să achite şi câteva milioane de lei vechi cu titlu de taxe plus răscumpărarea gropii pe perioada din decembrie 2014, de la finalul concesiunii, până în prezent. Scandalizată de situaţie, soţia revoluţionarului-martir ne-a sesizat revoltată cu privire la acest caz, atrăgând  totodată atenţia că groapa ar fi trebuit să-i fie acordată gratuit şi “în proprietate”, aşa cum prevede Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989. Mai mult, femeia spune că în aceeaşi situaţie ar fi de fapt mai multe familii ale revoluţionarilor morţi în decembrie '89 la Brăila. De cealaltă parte, instituţiile locale se apără spunând că terenurile cimitirelor aparţin domeniului public al municipiului şi nu pot fi date “în proprietate” familiilor celor înhumaţi acolo ci doar concesionate. Ca o ironie a soţii, în luna în care a expirat contractul de concesiune a gropii unde este înhumat Florin Dobre, adică decembrie 2014, Primăria Brăila a înmânat revoluţionarilor o diplomă de onoare cu ocazia aniversării a 25 de ani de la Revoluţia Română din Decembrie 1989. 

Din bătrâni există o vorbă: modul în care o comunitate îşi îngrijeşte copiii şi bătrânii spune multe despre aceasta. La fel, şi când vine vorba despre eroii acelei comunităţi, cu atât mai mult eroi martiri. Zilele trecute, familia primului brăilean împuşcat mortal în decembrie 1989 în vâltoarea evenimentelor de atunci, Florin Dobre, ne-a sesizat cu privire la problema cu care se confruntă privind locul de veci în care, acum 28 de ani, a fost înhumat eroul martir, situat în cimitirul Sf. Constantin. Pe scurt, soţia acestuia, Marcela Dobre ne-a povestit revoltată că administraţia locală prin serviciul de specialitate care se ocupă de administrarea cimitirelor refuză aplicarea Legii 341/2004 actualizată şi modificată privind recunoştinţa faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989. Mai precis, refuză să-i dea “în proprietate” locul de veci respectiv, aşa cum spune legea menţionată anterior, la articolul 5 litera h (“atribuirea în proprietate, fără plată, a locului de veci”). “În decembrie anul trecut, am primit acasă o adresă din partea Serviciului de Utilitate Publică de Administrare a Fondului Locativ şi a Cimitirelor prin care am fost informată că în decembrie 2014 a expirat contractul de concesiune a gropii în care este înhumat soţul meu, decedat în timpul evenimentelor din '89 de la Brăila. Vă daţi seama ce fel a picat acea adresă, chiar în perioada în care an de an retrăiesc groaznicul moment legat de moartea soţului meu: cum am fost anunţată că a murit Florin, cum am ajuns desculţă la morgă să-mi iau soţul, şocul pricinuit de imaginea de coşmar a zecilor de corpuri neînsufleţite ale celor care şi-au pierdut viaţa atunci, în decembrie 1989, şi care erau acolo, la morga, cu soţul meu, şi multe alte detalii macabre care m-au marcat pe viaţă ... Dar să revin la adresa celor de la Administraţia Cimitirelor. Am fost în primăvară la această instituţie în dorinţa de a rezolva problema şi am aflat astfel că ar trebui să răscumpăr acel loc de veci unde este îngropat soţul meu şi că trebuie să plătesc şi o taxă de administrare sau de întreţinere a locurilor de veci, toate acestea însemnând câteva milioane de lei vechi. Asta, în condiţiile în care atunci, în decembrie 1989, am plătit o sumă consistentă, circa 1.000 lei, pentru toate procedurile legale aferente înhumării. Vă daţi seama: atunci eram tineri, şi eu şi soţul, şi nu aveam bani puşi deoparte, cu atât mai puţin pentru astfel de evenimente. Am făcut nişte eforturi să strâng acei bani, în cel mai scurt timp, ca să-mi îngrop soţul. Niciodată nu mi-am recuperat acei bani. Aşadar, nici vorbă de gratuitate pentru locul de veci al unui erou martir al Revoluţiei din decembrie '89! La fel cum nimeni nu mi-a dat vreodată bani pentru monumentul funerar pe care l-am făcut soţului. Până la urmă, nu e vorba doar de bani aici, ci de un principiu: un om a murit pentru o cauză nobilă şi există legi privind recunoştinţa pe care statul român ar trebui să o arate eroilor-martir şi urmaşilor acestora. Legile acelea spun că locul de veci ar trebui să se dea «în proprietate» şi gratuit atât pentru eroii martiri cât şi pentru urmaşii acestora. Asta cer acum, pentru asta mă zbat, dincolo de toate problemele medicale pe care le am. Dar m-am lovit de un refuz, umilire şi o obtuzitate din partea instituţiilor cărora le-am cerut sprijin în rezolvarea acestei probleme. Am cerut să am o întrevedere cu prefectul judeţului să-i explic ce problemă am, dar am fost amânată. Să mă înscriu în audienţă, deşi legislaţia spune că problemele revoluţionarilor ori ale urmaşilor acestora trebuie rezolvate cu celeritate. Miercuri, 20 iunie, sunt programată în audienţă. Chiar şi aşa, sunt hotărâtă să trimit memorii peste tot la Bucureşti, să fac cunoscut cazul. Să ştie şi ei că în situaţia în care mă aflu cu locul de veci în cimitirul Sf. Constantin din Brăila e posibil să asist la deshumarea soţului meu! Aş da oricând înapoi, oricui ar vrea, toate drepturile de care am beneficiat ori ar trebui să beneficiez de pe urma soţului doar să-l fi avut lângă mine în toţi aceşti ani”, ni s-a plâns Marcela Dobre.

În sprijinul acesteia a intervenit la autoritatea locală şi Asociaţia Victimelor Revoluţiei din Decembrie '89 Brăila. “La data de 3 ianuarie 2018 am înaintat domnului primar o adresă prin care făceam cunoscut faptul că toate documentele au fost făcute cu încălcarea legii 341/2004 în sensul că locurile de veci s-au dat în concesiune şi nu în proprietate aşa cum legea prevedea. Bănuiesc că adresa este în curs de rezolvare la Primărie pentru că nu am primit încă un răspuns. Ar trebui şi dumnealor să facă demersul pentru rezolvarea acestei probleme. Din păcate este un caz general pentru că toţi revoluţionarii au primit locuri de veci prin concesiune iară nu în proprietate”, ne-a declarat Aneta Milea, preşedinta acestei organizaţii.

 

Huiu: “Nu i-a spus nimeni să îl exhumeze, Doamne fereşte!”

Contactată de reporterii “Obiectiv Vocea Brăilei”, Emilena Huiu, directorul Serviciului de Utilitate Publică de Administrare a Fondului Locativ şi a Cimitirelor Brăila, a explicat că întreaga problemă este generată de o lacună legislativă, dar a subliniat insistent că nu se pune problema deshumării defunctului. “Noi i-am dat un răspuns scris şi reiese foarte clar de acolo despre ce este vorba. Din 2014 i-a expirat concesiunea pe locul acela. Îl poate răscumpăra. Deci nu i-a spus nimeni să îl exhumeze. Ea poate să plătească taxa şi să răscumpere locul, pentru că a fost concesiunea pe 25 de ani. A fost revoluţionar soţul său, dar doamna a primit un loc gratuit alături, conform legii care a apărut ulterior după 1989. Practic, ea are în acelaşi perimetru un loc gratuit ca urmaş de erou martir. Acesta în care este îngropat soţul dumneaei a fost dat pe 25 de ani. Aşa era la timpul acela. Legea nu operează retroactiv. Urmaşii eroilor martiri au drept la un loc gratuit, loc care i s-a dat. Acela rămâne gratuit, fără taxa de concesiune. Vorbeam şi cu doamna jurist să vedem cum facem cu Legea 341, unde într-adevăr aşa se scrie că se dă «în proprietate». Dar nu putem. Este domeniul public al municipiului şi acesta, conform Legii Administraţiei Publice Locale, nu se poate da în proprietate. Cum sunt parcurile şi străzile, şi cimitirele sunt la fel. E o concesiune pe o perioadă nedeterminată. Adică nu i-l ia nimeni, în veci. (...) În 1989 nu exista legea. Aceasta a apărut în 1990. Nu e vorba că a avut ghinion, a apărut în 1990 şi după aceea a fost modificată în 2004. A fost întâi Legea 42 din 1990 şi modificată prin Legea 341 din 2004. Oricum i-ar fi dat şi atunci, la momentul acela, dacă exista legea, un singur loc. Nu două, ca urmaş de erou martir. Loc gratuit ce i s-a dat când a apărut legea. Vă daţi seama că nu facem noi un caz dintr-un loc, dar asta e legea. Nu o pot modifica eu. (...) Singura soluţie este să îl răscumpere pe acesta. Ar însemna câteva milioane de lei vechi, 3 - 4 milioane lei vechi. Nu ştiu exact. Să zicem, maxim 5 milioane lei vechi, dar nu cred că e atât. Dar nu sunt mai mulţi în situaţia asta, pentru că li s-au dat locuri ulterior. Ei i s-a dat probabil la Sf. Constantin, dar după aceea s-a făcut o parcelă la Cimitirul Municipal, special. Eu nu am vorbit cu dumneaei. Cred că nu eram în ziua aceea sau aveam audienţă la Fondul Locativ şi nu a vrut să aştepte şi a mers şi a vorbit cu altcineva. Dar i-am răspuns în scris”, a explicat Huiu.  

Bilanţul evenimentelor din decembrie 1989 la Brăila a fost unul crunt: peste 40 de morţi şi alţi aproape 100 de răniţi. Florin Dobre, a fost prima victimă a rafalelor de gloanţe trase în seara zilei de 23 decembrie, în jurul orei 19.00. În vârstă de doar 28 de ani, Dobre a murit în sediul Prefecturii Brăila.

COAUTOR ARTICOL: 



Categorie articol: 

Comentarii