Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Modificarea Codului de procedură penală: pentru infractori mumă, pentru magistraţi ciumă

• plenul Camerei Deputaţilor a adoptat, luni seară, un proiect de lege ce vizează modificarea Codului de procedură penală • schimbările legislative ar favoriza infractorii şi i-ar încuraja să comită şi alte fapte antisociale, în timp ce anchetatorii ar urma să facă muncă sisifică, avertizează specialiştii • magistraţii brăileni se abţin de la declaraţii pe această temă, pentru că legea nu a fost încă promulgată şi ar putea suferi alte modificări pe parcurs • în schimb, Ministerul Public s-a arătat îngrijorat de modul în care au fost operate modificările Codului de procedură penală

 

Scăparea infractorilor de închisoare prin ciuntirea legilor pare că a devenit un punct important în planul de guvernare al partidelor politice PSD-ALDE, care au majoritate în Parlament. După ce a eşuat cu Ordonanţa 13, în ianuarie 2017, din postura de ministru al Justiţiei, social-democratul Florin Iordache revine cu o nouă tentativă de protejare a infractorilor: modificarea Codului de procedură penală. De data aceasta, Iordache nu mai e ministru al Justiţiei, ci preşedintele Comisiei speciale pentru legile Justiţiei, comisie care a dat aviz favorabil acestei iniţiative în cursul zilei de luni. În aceeaşi zi, Camera Deputaţilor a adoptat la foc automat proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii 135/2010 privind Codul de procedură penală. Potrivit Mediafax, proiectul a fost adoptat cu 175 de voturi “pentru”, 78 de voturi “împotrivă” şi o abţinere. Partidele politice din Opoziţie, în speţă PNL şi USR, au anunţat că vor ataca legea la Curtea Constituţională a României (CCR). Procurorii şi judecătorii brăileni nu au dorit să facă declaraţii pe marginea acestui subiect, în schimb Ministerul Public a emis un punct de vedere, în urma multiplelor solicitări venite din partea presei.

Specialiştii susţin că modificările Codului de procedură penală, operate de PSD-ALDE, nu fac altceva decât să dea mână liberă infractorilor să mai comită şi alte fapte antisociale fără a fi traşi la răspundere, căci procurorilor le va fi îngreunată munca de a-i aduce în faţa instanţei pentru a fi pedepsiţi. Spre exemplu, dacă legea este promulgată, atunci percheziţiile se pot face doar dacă există “indicii temeinice” şi nu “suspiciuni rezonabile”, cum este în prezent. Ori dacă anchetatorii descoperă şi alte infracţiuni pe baza înregistrărilor dintr-un caz, aceştia nu pot folosi informaţiile pentru dovedirea noilor încălcări ale legii de către suspecţii din dosar. Cum limbajul de lemn al magistraţilor este greu de înţeles de oamenii de rând, deputatul independent Nicuşor Dan a “tradus” prin exemple câteva dintre modificările Codului de procedură penală. “1. Interzicerea publicării informaţiilor despre dosare penale în curs. Această măsură se aplică inclusiv jurnaliştilor şi reprezintă o limitare a libertăţii de exprimare. 2. Dacă prima instanţă a dispus achitarea, instanţa de apel nu poate dispune condamnarea în urma reaprecierii în fapt şi în drept, ci doar în urma apariţiei unor elemente noi. Această prevedere contravine flagrant principiilor de drept cu privire la apel. 3. Suspiciunea rezonabilă este înlocuită peste tot cu indicii temeinice. Este încălcat principiul de drept, potrivit căruia temeinicia este verificată într-o fază ulterioară, prin coroborarea probelor, suspiciunea rezonabilă fiind suficientă pentru demararea cercetării. Este agresată limba română, suspectul nemaifiind persoana pentru care există o suspiciune, ci persoana pentru care există indicii temeinice că a săvârşit fapta. Concret: pentru a proteja un martor, nu mai ajunge suspiciunea rezonabilă că este în pericol, trebuie aduse indicii temeinice; pentru o percheziţie, în situaţia în care viaţa sau integritatea cuiva este în pericol (exemplu: trafic de persoane), nu mai sunt suficiente suspiciunile rezonabile, este necesar să existe indicii temeinice; pentru a dispune o expertiză toxicologică nu mai sunt suficiente suspiciuni rezonabile cu privire la o intoxicaţie, trebuie indicii temeinice; pentru mandatul de percheziţie nu mai sunt suficiente suspiciunile rezonabile, trebuie aduse indiciile temeinice (exact cele posibil a fi găsite în urma percheziţiei); pentru măsuri preventive (de exemplu suspect periculos, care ar putea fugi) nu sunt suficiente suspiciuni rezonabile, trebuie motive temeinice; pentru măsuri preventive (de exemplu suspect periculos, care ar putea fugi), pătrunderea organului într-o locuinţă se poate face doar în baza unor indicii temeinice, nu doar în baza unei suspiciuni rezonabile; în cazul cererilor de strămutare a judecării cauzei, suspiciunea rezonabilă de imparţialitate poate fi probată, indiciile temeinice practic niciodată, deci instrumentul strămutării cauzei este golit de conţinut”, a explicat Nicuşor Dan, citat de Mediafax. Lista exemplelor “negre” continuă cu alte opt puncte şi este disponibilă pe site-ul Mediafax.

 

Ministerul Public, îngrijorat de modul în care au fost adoptate modificările Codului de procedură penală

Procurorii şi judecătorii brăileni s-au abţinut de a face comentarii pe această temă, deoarece nu au văzut niciun act oficial în acest sens, iar legea nu a fost încă promulgată. Cel mai probabil, aceştia iau în calcul varianta ca legea să nu ajungă în această formă la promulgare, ci să sufere modificări pe parcurs. Totuşi, Ministerul Public a reacţionat, în urma avalanşei de cereri din partea presei: “Ca urmare a solicitărilor mass-media de a prezenta un punct de vedere privind modificările aduse legislaţiei penale de către forul legislativ, Biroul de informare şi relaţii publice este abilitat să aducă la cunoştinţa opiniei publice următoarele: Ministerul Public îşi exprimă îngrijorarea în legătură cu modul în care au fost adoptate o serie de modificări ale Codului penal şi Codului de procedură penală, fără a fi luate în considerare observaţiile şi propunerile formulate de către Consiliul Superior al Magistraturii şi asociaţiile profesionale ale judecătorilor şi procurorilor, fără a exista o consultare şi colaborare reală cu instituţiile judiciare învestite cu aplicarea legislaţiei penale. Având în vedere cele expuse anterior, la nivelul Ministerului Public este în curs de realizare o analiză a tuturor aspectelor de constituţionalitate privind modificările aduse legislaţiei penale, care va fi înaintată subiecţilor cu drept de sesizare a Curţii Constituţionale”, este poziţia Ministerului Public faţă de “masacrarea” Codului de procedură penală.

Şi preşedintele României, Klaus Iohannis, a tunat şi fulgerat după ce a aflat că proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaţilor. Acesta i-a acuzat pe PSD-işti că votează legi în favoarea şefului lor de partid, Liviu Dragnea. “Viteza ca viteza. Am mai avut situaţii când s-a votat noaptea. Rezultatul m-a întristat şi mă întristrează. PSD încearcă să amputeze puterile Justiţiei. Dacă am avut legile Justiţiei care m-au nemulţumit profund, acum vedem ceva nemaiîntâlnit, acum majoritatea PSD votează legi cu dedicaţie pentru şeful lor, pentru Liviu Dragnea. Este inadmisibilă această abordare”, a declarat Klaus Iohannis, citat de Hotnews.ro.




Categorie articol: 

Comentarii