Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Miss, razboiul si indoctrinarea

Marti, canalul american de televiziune ABC si-a ales "persoana saptaminii". Echipa de stiri de acolo hotaraste in fiecare saptamina asupra unei persoane pe care o considera demna de atentia opiniei publice americane si careai ii confera onorificul titlu de mai sus. Jessica Gaulke, o tinara de 22 de ani din Minneapolis, a fost aleasa pentru saptamina in curs pentru un motiv interesant: desi cistigatoare a concursului de miss al statului Minnesota si beneficiara a tuturor aparitiilor publice de care o asemenea pozitie se bucura, tinara a decis sa plece in Irak, la razboi. Sau cel putin asa ne-a spus ABC. Pentru cel care reuseste sa treaca peste momentul de surpriza, sa isi inece lacrimile si sa priveasca brav mai departe, stirea continua sa se spuna ca "Regina Lacurilor" - titlul acordat tinerei din Robbinsdale, MN - este membra a Garzii Nationale din Minnesota, o organizatie de civili care este asociata cu armata americana si care se implica, in general, in misiuni de interventie in zone calamitate. Citeva mici explicatii sint necesare pentru a intelege amploarea fenomenului. Mai intii, administratia Bush si noua-i pozitie vis-à-vis de razboi este marirea contingentului de trupe pe front pentru a asigura o mai buna pregatire a armatei si politiei irakiene si pentru a restabili ordinea in tara. Pentagonul spera ca in felul acesta sa poata ajunge la performanta de a transfera mentinerea ordinii in Irak catre autoritatiile locale. Mai apoi, un al doilea pas al strategiei, este reducerea numarului de trupe, pina undeva in zona lui 60000 de persoane si mentinerea acestui numar. In acest context Garda Nationala a devenit element de discutie si s-a luat hotarirea maririi numarului de contingente provenite din aceasta organizatie pe frontul din Irak. Sigur ca regimentele Garzii Nationale vor avea nevoie de mult mai multa instructie decit cele ale armatei propriu-zise, din moment ce sint formate in majoritate din rezervisti si tineri intre 18 si 25 de ani (stirea ABC a mentionat faptul ca tinara din Minneapolis si unitatea ei vor fi instruite timp de sase luni inainte de a fi gata de plecarea pe front). Dar asta nu ii impiedica pe strategii de la Washington, care, in fond si la urma urmei, nu prea mai au ce pierde cu privire la imagine.Cu aceasta informatie in minte, telespectatorul ABC care reuseste sa isi inabuse lacrimile de emotie, afla ca Jessica Gaulke a semnat pentru a fi membra a Garzii Nationale inca de cind avea 18 ani si a iubit respectiva grupare inca din copilarie, pentru ca tatal ei era membru. Acum, ca unitatea i-a fost chemata la razboi, ea a decis sa isi lase coroana de regina, imediat dupa inceputul noului an si sa plece cu camarazii ei de arme pe front. Ceea ce nu ni se spune in stirea ABC este ca, probabil, Garda Nationala i-a platit taxele scolare tinerei americance, taxe care i-au permis sa mearga la facultate, context in care ea nu prea are ce face daca nu vrea sa i se ceara sa dea banii inapoi. Acesta este micul tertip pe care armata si marina americana le folosesc pentru a se asigura de serviciul tinerilor: le ofera beneficii enorme. De asemenea, chestiunea morala aici este sa facem diferenta intre cineva care isi "serveste tara" cu adevarat pentru ca e patriot (stirea ABC a folosit tocmai aceasta formula cu referire la Jessica Gaulke), sau pentru ca e sub contract cu armata, caz in care nu prea are de ales.Din punctul meu de vedere, Jessica Gaulke nu are de ce sa fie prezentata drept "omul saptaminii". Dimpotriva. Ca miss, ea a facut un legamint sa protejeze pacea si sa promoveze un mesaj de intelegere intre oameni. Acum patru ani, insa, cind a semnat sa devina membru al Garzii Nationale, Jessica a semnat pentru cu totul altceva. In felul acesta, Jessica Gaulke a tradat de doua ori: mai intii angajamentul luat in fata Garzii Nationale, care prevedea ca exista posibilitatea chemarii la razboi, iar mai apoi pe cel de miss a statului Minnesota, calitate in care trebuia sa se dedice pacii.Jessica Gaulke nu este, insa, decit un pion de tabla de sah a administratiei americane si a intereselor cartelurilor de petrol care o trimit in Irak. Crescuta intr-un sistem in care singura valoare pare sa fie banul sau "servirea" tarii - chiar daca asta inseamna invadarea altor tari - Jessica nu are nici o vina. Sau daca are, atunci o discutie despre participarea benevola a fiecaruia dintre noi la sistemele ideologice statale este de rigoare.




Categorie articol: 

Comentarii