Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Ministrul Agriculturii nu e de acord ca taranii sa plateasca accize pentru tuica pe care o beau in familie

Ministrul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale (MAPDR), Dan Motreanu, a inaintat Ministerului Finantelor Publice o adresa ce cuprinde o serie de propuneri privind imbunatatirea accizarii tuicii, palincii si rachiurilor, precum si propuneri privind autorizarea instalatiilor in care se produc acestea. Propunerile MAPDR au la baza reglementarile legislatiei comunitare si practicile de productie si accizare a bauturilor traditionale in statele UE, care prevad o accizare redusa. Concret, propunerile MAPDR vizeaza scutirea completa de accize pentru o cantitate de 400 litri de produs (tuica sau palinca ori rachiuri din fructe, drojdie de vin si tescovina) si plata unei accize de 50% din valoarea standard pentru o cantitate mai mare de 400 litri, dar care sa nu depaseasca 1.000 litri de produs. Pentru cantitatea care depaseste 1.000 litri de produs, plata accizei sa se faca integral. Potrivit adresei MAPDR, beneficiarii acestor propuneri ar urma sa fie toti detinatorii de fructe si de subproduse vitivinicole care isi prelucreaza recolta fie la o instalatie proprie (cazan), fie la o alta instalatie de fabricat rachiuri din zona, apartinind altui producator care are cazan, ori le prelucreaza la alte cazane industriale, autorizate conform legii. Intr-un comunicat de presa, emis de MAPDR, ministrul Motreanu sustine ca nu este normal ca productia de alcool pentru consum propriu sa fie accizata.Nici un brailean nu si-a declarat cazanulSi in ceea ce priveste autorizarea cazanelor detinute de producatorii de fructe si a micilor distilerii, propunerile MAPDR au in vedere simplificarea procedurilor. Prin aceasta propunere conducerea Ministerului doreste de fapt sa determine micii producatori sa isi inregistreze instalatiile de distilat, adica sa intre in legalitate. Ministrul Motreanu considera ca o masura in acest sens trebuie luata in timp cit mai scurt, in conditiile in care la 31 ianuarie, data la care a expirat termenul de inregistrare a cazanelor la Directiile Financiare, in tara, foarte putini producatori au facut acest lucru. La Directia Generala a Finantelor Publice Braila de exemplu, in termenul prevazut de lege nu s-a inregistrat nici macar un producator. Aceasta, in ciuda amenzilor drastice prevazute de lege. Autoritatile locale tin partea taranilorIn opinia autoritatilor locale insa, refuzul taranilor de a-si inregistra cazanele este justificabil, atit timp cit sint obligati sa plateasca sume extrem de mari in comparatie cu veniturile din mediul rural, inclusiv pentru productia destinata consumului propriu. Concret, conform codului fiscal, de la 1 ianuarie, taranii ar trebui sa plateasca statului, chiar si pentru tuica sau rachiul pe care il consuma in propria gospodarie, 50% din cota standard a accizelor pentru alcool, adica 8,75 lei pe litru, si numai in limita a 50 litri. Peste aceasta cantitate acciza este dubla. Asa ca taranii prefera sa isi asume riscul de a fi prinsi de organele fiscale decit sa mearga sa declare cazanul. Oricum, numarul gospodarilor care isi produc tuica in propria ograda este greu de aflat, nici macar autoritatile locale comunale nu au o evidenta. La DADR avem inregistrate 17 cazaneIn ceea ce priveste tuica produsa in baza unei licente de fabricatie, la nivelul judetului nostru sint inregistrati 17 producatori, persoane fizice autorizate, asociatii familiale sau societati comerciale. "La Departamentul Licente din cadrul Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Braila (DADR) sint inregistrate pina acum 17 licente pentru fabricarea bauturilor alcoolice. Din acestea, 4 licente sint detinute de societati comerciale, 6 de asociatii familiale si 7 de persoane fizice", a precizat Mariea Petrache, specialist DADR in cadrul Biroului Licente.Aceste instalatii se regasesc pe razele administrative ale oraselor Ianca si Faurei si comunelor Tudor Vladimirescu, Surdila Gaiseanca, Dudesti, Ulmu, Ciocile, Rosiori, Mircea Voda, Zavoaia, Gropeni si Gradistea.




Categorie articol: 

Comentarii