Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Milioane ţinute sub cheie

Reabilitate pe milioane de lei noi, cele două imobile ale Consiliului Judeţean situate pe Str. Ana Aslan, nr. 27 şi nr. 29, stau de doi ani sub cheie, neputând fi utilizate de nicio instituţie din Brăila. Sporadic, s-au organizat acolo câteva evenimente culturale, însă numărul acestora este mult prea mic, în raport cu potenţialul clădirilor respective. De exemplu, în toamna acestui an, a fost găzduită acolo o singură expoziţie. Mai exact la începutul lunii octombrie, una dintre cele două bijuterii arhitectonice şi-a deschis porţile, preţ de câteva zile, pentru a găzdui o expoziţie cu profil etnografic. Aceasta a fost deschisă pentru public timp de două săptămâni, apoi Consiliul Judeţean a ferecat din nou intrarea în clădirea ce a găzduit spaţiul expoziţional, iar potenţialii vizitatori au fost nevoiţi să se îndrepte spre alte locaţii unde şi-ar putea satisface nevoia de frumos. Locaţii care, din păcate, sunt extrem puţine în Brăila. 

De ce nu sunt pe deplin funcţionale clădirile de pe Str. Ana Aslan, în care CJ Brăila a investit bani grei? Simplu: pentru că, pe cât de frumoase sunt pe dinafară, pe atât de goale sunt în interior! Mai exact, pentru că nu au mobilier, după cum recunoaşte, cu oarece jenă în voce, preşedintele interimar al Consiliului Judeţean Brăila, Viorel Mortu.
"Problema cu aceste clădiri este că nu au dotările necesare, adică mobilier, masă, scaune, calculatoare etc. Proiectul de reabilitare nu a avut, la capitolul finanţare, şi un subcapitol dedicat acestor dotări. Motivul pentru care s-a întâmplat acest lucru îmi scapă. Nu pot să ştiu ce fel a fost gândit proiectul acum patru - cinci ani, când a fost lansat în lucru. Vestea bună pe care pot să v-o dau este că, în luna august a acestui an, am obţinut o finanţare de 129.000 lei (1,2 miliarde lei vechi n.n.) pentru a achiziţiona obiectele de mobilier necesare dotării acestor clădiri. Acum ne aflăm în procedura de organizare a unei licitaţii. Până la sfârşitul lunii noiembrie, eu sper că vom rezolva această problemă", ne-a declarat Viorel Mortu.
Întrebat dacă există pericolul ca CJ să returneze banii primiţi de la UE deoarece imobilele nu au fost utilizate în scopul pentru care s-a acordat finanţarea, preşedintele interimar al instituţiei a spus că nu se poate pune problema în acest mod, fiindcă evenimente s-au organizat, totuşi, chiar dacă extrem de rare. "Am avut o acţiune în vară, o expoziţie în toamnă, iar în decembrie vom avea un vernisaj cu tablouri. Deci, nu se poate spune că aceste clădiri chiar au stat degeaba. Nu au fost folosite la capacitatea lor, dar au fost folosite totuşi", ne-a declarat Viorel Mortu. Acesta a mai precizat că imobilele nu sunt destinate să devină sedii de sine stătătoare, ci doar să găzduiască activităţi şi evenimente din domeniul cultural, organizate de diverse entităţi de stat sau private.

Stancu a inaugurat clădirile, în vara lui 2013

Uzând de dreptul de preempţiune, deoarece ambele imobile sunt încadrate ca monumente istorice, Consiliul Judeţean le-a achiziţionat de la moştenitorii foştilor proprietari, la sfârşitul anilor 2000. Lucrările de renovare s-au derulat în perioada 2010 - 2013 şi au "înghiţit" nu mai puţin de 7.358.000 lei, bani proveniţi din fonduri europene nerambursabile. Lucrarea a fost executată de firma brăileană "Confort 2000", care a câştigat contractul datorită faptului că avea specialişti autorizaţi să intervină asupra clădirilor monument istoric.
La inaugurarea preliminară, din iulie 2013, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, mândru de felul cum au fost scoase din mizerie şi reabilitate cele două imobile de pe Str. Ana Aslan - care, înainte de a fi preluate de CJ ajunseseră, ce-i drept, într-o stare jalnică -, spunea că acestea trebuie să reprezinte un model pentru salvarea altor clădiri de patrimoniu din centrul istoric al Brăilei. Respectiva inaugurare a fost făcută cu prilejul găzduirii, de către municipiul Brăila, a unui seminar româno-francez axat pe teme de arhitectură şi patrimoniu.
"Aici îi vom face loc şi parteneriatului româno - francez care a luat naştere în timpul acestui seminar găzduit de Brăila", a spus Stancu în acea zi, însă promisiunea sa avea să se piardă în negura timpului. Bineînţeles, fostul preşedinte al CJ nu a vorbit nimic, la momentul respectiv, despre faptul că subordonaţii săi nu s-au gândit să prevadă în bugetul de cheltuieli şi dotarea clădirilor cu mobilierul necesar desfăşurării activităţii. Problema i-a rămas ca moştenire lui Viorel Mortu, cel care a preluat interimatul la conducerea CJ după ce Stancu a intrat în puşcărie, pentru fapte de corupţie.

Fantomele trecutului

Clădirea de pe Str. Ana Aslan, nr. 29, a intrat în atenţia opiniei publice în vara anului 2010, când o brăileancă pasionată de paranormal afirma că a reuşit să fotografieze cu telefonul mobil silueta unei stafii ce bântuia prin camerele nelocuite. Femeia lucra ca agent de pază la o firmă cu care CJ avea contract în acea perioadă când lucrările de reabilitare încă nu începuseră. La vremea respectivă, mulţi au privit cu circumspecţie afirmaţiile sale. În toamna anului următor, o descoperire făcută de muncitorii care lucrau la reabilitarea clădirii avea, însă, să alimenteze din nou imaginaţia amatorilor de paranormal: în subsolul imobilului a fost găsit un schelet. După ce poliţiştii au stabilit că sunt prea vechi pentru a putea fi vorba despre o crimă recentă, osemintele au fost preluate de specialiştii Muzeului Brăilei. Au apărut atunci zvonuri despre faptul că în clădirea respectivă a funcţionat, în perioada de imediat după război, comandamentul trupelor de ocupaţie sovietice şi că în subsol ar fi fost torturaţi şi ucişi opozanţi ai regimului comunist. La o analiză mai atentă, specialiştii muzeului au stabilit, însă, că persoana care a fost îngropată acolo a murit cu mult înainte de a se construi casa. Aşadar, fundaţia clădirii ar fi încorporat acel mormânt vechi de sute de ani.
Clădirea de pe Str. Ana Aslan, nr. 29, în subsolul căreia a fost găsit acel schelet uman, are un trecut destul de zbuciumat. Din arhive reiese că imobilul a fost construit în 1891, de bogătaşul brăilean Gheorghe Vrăbiescu, care a cumpărat terenul, cu 18.000 lei aur, de la negustorul Petre Bancotescu. Ca o paranteză, despre Bancotescu se ştie faptul că, înainte de a trece la cele veşnice, în 1921, şi-a lăsat averea prin testament Camerei de Comerţ şi Industrie Brăila, pentru construirea unei Şcoli Superioare de Comerţ. Şcoala a fost inaugurată circa zece ani mai târziu, în anii 30, şi a purtat numele lui Bancotescu, până în anii 50, când regimul comunist i-a atribuit calitatea de liceu. Este vorba despre actualul liceu "Nicolae Iorga".
Revenind la imobilul de pe Str. Ana Aslan, nr. 29, acesta nu prea i-a purtat noroc celui care l-a construit. Vrăbiescu avea să piardă casa la scurt timp după inaugurarea din 1891, deoarece o ipotecase pentru un împrumut de 40.000 lei aur, pe care nu l-a putut achita. În consecinţă, imobilul a intrat în proprietatea Creditului Funciar Urban Bucureşti. Arhivele existente mai consemnează faptul că, în 1939, ca proprietar al clădirii figura Banca Comercială Română. Ce s-a întâmplat după acest an nu se mai poate spune cu certitudine, deoarece arhivele nu mai oferă informaţii.
Rămâne de văzut cât de repede vor reuşi angajaţii CJ, coordonaţi acum de profesorul Viorel Mortu, să rezolve problema dotării cu mobilier a imobilului, astfel încât acesta, alături de cel de la nr. 27, să poată ocupa locul pe care îl merită în circuitul cultural brăilean.

O altă clădire reabilitată pe bani grei a fost lăsată fără utilitate un an şi jumătate

Clădirile de pe Str. Ana Aslan nu sunt sigurele în care CJ a investit foarte mulţi bani pentru a le lăsa, ani de zile, nefolosite. Şi superba clădire a fostei Case de Cultură a municipiului, de pe Str. Polonă, nr. 14, care a fost reabilitată de Consiliul Judeţean în 2013, cu o investiţie de 2,28 milioane lei fără TVA, a fost lăsată fără utilitate circa un an şi jumătate. Abia în luna mai a acestui an imobilul şi-a găsit, în sfârşit, o menire, fiind inaugurată acolo Secţia de Etnografie a Muzeului Brăilei.
Actualul preşedinte interimar al CJ Brăila, Viorel Mortu, este cel care a decis ca imobilul de pe Polonă să adăpostească impresionanta colecţie etnografică a muzeului brăilean, care numără nu mai puţin de 3.000 de piese şi care, din 1992, a stat pitită prin depozite, fiindcă nu a existat un spaţiu corespunzător unde să fie expusă. După cum v-am mai informat, fostul preşedinte al CJ, Gheorghe Bunea Stancu, intenţiona să aloce clădirea de pe Str. Polonă pentru o secţie a Facultăţii Politehnice Bucureşti. Din cauza problemelor avute cu legea, acesta nu a mai apucat să îşi pună planul în aplicare deoarece a fost arestat, cercetat şi într-un final condamnat la închisoare pentru corupţie.

 




Categorie articol: 

Comentarii