Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Miliarde pentru partide. Statul le-a dat banii pentru localele din 2016

• peste o jumătate de milion de lei au solicitat candidaţii de la Autoritatea Electorală Permanentă doar pentru alegerile locale de la Brăila • cei mai mulţi dintre aceştia şi-au primit deja integral sumele cerute, însă sunt şi câteva excepţii • printre "păgubiţi" se numără arhitectul şef al municipiului, Marian Ion, care a recuperat doar 4.000 lei din cei peste 22.000 lei ceruţi • ceva probleme au avut şi PND-iştii, precum şi consilierul judeţean independent Marian Căpăţînă • pentru alegerile Parlamentare, partidele care au trecut pragul de 3% speră să obţină o sumă totală de peste 800.000 lei de la AEP • dacă îşi vor lua banii integral, cheltuielile totale cu cele două alegeri la Brăila se ridică undeva la 1,5 milioane lei, adică 15 miliarde lei vechi

 

Forfotă, calcule, zornăit de monezi şi unghii roase la nivelul trezoreriilor partidelor politice şi a candidaţilor brăileni care au câştigat alegerile locale şi Parlamentare de anul trecut, dar şi în rândul celor care au reuşit să scoată măcar un scor de peste 3%. După un an încărcat, plin de atacuri şi lupte politice, iată că a venit momentul recoltei băneşti în ceea ce îi priveşte pe performerii politici brăileni. Cele două scrutinuri din 2016 au adus o noutate pentru participanţi, astfel că de această dată candidaţii au răsuflat ceva mai uşuraţi în privinţa banilor puşi de-o parte pentru promovare. Mai exact, potrivit modificărilor aduse legii finanţării partidelor, sumele investite în campaniile electorale se restituie de la bugetul de stat, prin intermediul Autorităţii Electorale Permanente (AEP), în condiţiile în care s-a obţinut un scor de peste 3% din totalul voturilor valabil exprimate. Bineînţeles, acest aspect a impus reguli extrem de stricte şi schimbarea aproape totală a modului în care candidaţii s-au putut promova, însă în cazul celor care au respectat legea în totalitate, şansele de a-şi recupera integral investiţiile din campanie au crescut considerabil. Practic, acest lucru deja s-a întâmplat pentru cei mai mulţi dintre câştigătorii alegerilor locale la Brăila, şi urmează să se repete pentru campania de la Parlamentare, în următoarele luni de zile.

Redactorii "Obiectiv - Vocea Brăilei" au luat legătura atât cu liderii partidelor politice aflate în situaţia de a-şi primi înapoi banii din campanie, precum şi cu cei care au candidat independent şi au trecut de prag. Aceştia ne-au prezentat un bilanţ al sumelor cheltuite şi înapoiate, estimări pentru recuperările viitoare, dar şi opinii pro şi contra legate de noua lege electorală.

 

600.000 lei la alegerile locale, 800.000 lei la Parlamentare

Un total de 634.820 lei, adică peste 6 miliarde de lei vechi. Aceasta este suma pe care partidele politice şi candidaţii independenţi din Brăila ce au trecut pragul de 3% la alegerile locale din 5 iunie, declară că au reuşit să o recupereze de la AEP. Interesant de precizat este că nu toţi participanţii la cursa electorală şi-au luat integral banii ceruţi, iar în unele cazuri Autoritatea a emis deocamdată doar confirmări privind sumele vizate.

Una peste alta, cel mai «şifonat» la acest capitol pare să fie arhitectul şef al municipiului, Marian Ion, care a candidat ca independent pentru Primăria Brăila. Concret, acesta a solicitat de la AEP suma de 22.000 lei, însă nu i s-a restituit decât 4.000 lei, deoarece nu toate alimentările contului au fost făcute de către mandatarul financiar, aşa cum prevede legea. De asemenea, consilierul judeţean independent Marian Căpăţână a primit până acum doar o confirmare legată de suma cerută - 14.539 lei -, însă se aşteaptă să îşi recupereze banii abia peste câteva luni. Ceva probleme pare să fi întâmpinat şi PND Brăila, care potrivit preşedintelui Simona Drăghincescu, a cerut 56.300 lei, însă nu a recuperat decât 52.000 lei.

În rest, toţi ceilalţi participanţi în alegerile locale au punctat că şi-au recuperat deja banii şi în cazul partidelor, că au trecut la redistribuirea sumelor către donatori.

Astfel, preşedintele interimar al PSD Brăila Ion Rotaru a declarat că pentru alegerile locale organizaţia a recuperat 200.000 lei şI mizează pe tot atâţia bani care se vor returna de la Centru şi pentru campania de la alegerile Parlamentare din 11 decembrie. La PNL, în urma localelor, suma seamănă foarte mult cu cea confirmată de social-democraţi - 210.000 lei. Însă, potrivit fostului viceprimar Alexandru Dănăilă, la Parlamentare, cererea făcută este ceva mai mare: aproximativ 500.000 lei.

În cazul ALDE Brăila, potrivit copreşedintelui Daniela Rădulescu, în urma alegerilor locale organizaţia a recuperat suma de 93.604 lei, iar estimarea pentru Parlamentare este de 48.000 lei. PMP Brăila, în urma alegerilor locale din iunie 2016 a recuperat aproximativ 60.000 lei, susţine fostul şef al organizaţiei Viorel Botea. În ceea ce priveşte alegerile Parlamentare, potrivit actualului şef al popularilor, Marioara Nistor, în conturile organizaţiei ar trebui să intre suma de 115.000 lei. La rândul său, consilierul municipal independent Lucian Căprariu ne-a precizat că a solicitat suma de 10.681 lei pentru campania electorală de la alegerile locale, bani pe care i-a primit fără probleme.

Singurul care nu a dorit să facă publică suma solicitată de la AEP pentru alegerile Parlamentare, este Cătălin Stancu, liderul USR Brăila, care a explicat că din punctul său de vedere informaţia ar trebui să fie confidenţială. Chiar şi aşa, dacă ar fi să luăm ca sigure estimările făcute de liderii partidelor politice din Brăila care au trecut pragul necesar la alegerile Parlamentare, cheltuielile din campania electorală se ridică în total undeva la 863.000 lei. În concluzie, ca urmare a celor două scrutinuri din 2016, la Brăila, banii cheltuiţi în campanii de partidele politice şi independenţi, cel puţin la nivel declarativ, însumează 1.497.820 lei (aproape 15 miliarde lei vechi).

 

Legea electorală prin prisma candidaţilor independenţi

În ceea ce îi priveşte pe candidaţii independenţi de la alegerile locale, care fie şi-au atins ţelul ca urmare a votului brăilenilor, fie au trecut măcar de pragul de 3% din voturi, părerile în privinţa legii electorale sunt împărţite.

"Nu mi se pare deloc în regulă ce s-a întâmplat. Am recuperat doar 4.000 lei din suma cerută. Mi-au spus că lucrurile nu au fost în ordine pentru că nu a virat banii în cont doar mandatarul financiar, de asemenea nici când s-a dus personal să depună banii mandatarul financiar nu a fost bine, pentru că nu asta era procedura. Nu am făcut contestaţie. M-am sfătuit cu mai mulţi prieteni şi chiar dacă o parte m-au sfătuit să contest decizia, câţiva care ştiu foarte bine acest subiect mi-au spus că nu aş avea şanse de reuşită, aşa că am renunţat la idee. Mă încurcă destul de mult pentru că am un împrumut de returnat. În fine, legea a fost mult prea strictă din multe puncte de vedere”, a declarat Marian Ion, supărat că a rămas cu o gaură destul de mare în conturi.

La rândul său, Marian Căpăţînă a criticat destul de mult faptul că întârzierea plăţii de către AEP i-a încurcat destul de mult planurile. Deşi ar fi trebuit să i se deconteze banii prin septembrie - octombrie 2016, consilierul judeţean independent ne-a precizat că a primit o confirmare de plată abia la începutul lunii ianuarie 2017.

Comentarii despre întârzirea decontărilor a avut şi consilierul municipal independent Lucian Căprariu, care s-a plâns despre faptul că în cazul în care ar fi avut nevoie de bani pentru a candida la alegerile Parlamentare, planurile i-ar fi fost foarte tare încurcate de către AEP. Chiar şi aşa, acesta a afirmat că per total, legea este bună.

“Dar au fost şi lucruri absurde, de exemplu a chemat furnizorul să mai pună câte o ştampilă pe fiecare document. Adică lucruri absolut de formă, fără niciun fond. Supraasigurările lor, dar lucruri care nu au nicio revelanţă. E bine că există prudenţă, dar cum să zic, au cam exagerat! Şi chiar lucrurile astea duc la întârzieri. Pe mine nu m-a încurcat foarte mult că au plătit mai târziu pentru că nu am mai candidat şi în decembrie, dar pe alţii da. Bine, mi-am mai amânat şi eu alte plăţi, o rată, dar asta e”, a afirmat Căprariu.

 

Partidele mari sunt mulţumite de lege, cele mici vor corecturi

Preşedintele interimar al PSD Brăila, Ion Rotaru, s-a arătat destul de încântat de modul în care au decurs lucrurile vizavi de campaniile electorale de la alegerile  locale şi Parlamentare din 2016. Acesta susţine că poate s-ar mai putea face câteva mici retuşuri, însă în ansamblu consideră legea foarte bună.

“Părerea mea este că soluţia a fost bună, aşa cum a fost adoptată legea. Au existat nişte sincope pe alegerile locale, pentru că procedurile, tot ce înseamnă partea aceasta de documente, scriptologia şi toate fazele care ar trebui respectate, nu s-au respectat. Pentru că agentul economic nu a fost atent să treacă fiecare rubrică din factură, sau atunci când s-a virat marfa nu s-a făcut cu aviz şi a ajuns avizul după aceea. Poate nu s-a făcut un proces verbal. Deci sunt chestiuni de procedură, nu neapărat de legislaţie care au generat anumite sincope. Dar din punctul de vedere al organizaţiei noastre, la alegerile locale suma a fost returnată integral pentru toţi competitorii. Noi am avut un mandatar financiar independent. Sigur, am avut şi trezorierul organizaţiei care s-a ocupat de coordonare, de supraveghere. A fost o gestionare strictă a materialelor şi a tot ce înseamnă colectarea, distribuire, dovezi. Deci s-a procedat ca la carte.

De asemenea, având în vedere experienţa de la locale, la Parlamentare am procedat în consecinţă şi am eliminat o serie de mici sincope, să zicem. Fiecare candidat a făcut dovada de unde sunt banii, şi-a asumat provenienţa pe bază de declaraţie. Din punctul nostru de vedere nu există elemente care să ne ducă în zona de a face nişte corecturi majore", a declarat Rotaru.
Nici liberalii brăileni nu au avut prea multe comentarii legate de modul în care s-au putut aplica noile schimbări la nivelul legislaţiei electorale.
Situaţia s-a repetat şi în cazul PMP-iştilor, unde prim-vicepreşedintele organizaţiei judeţene, Viorel Botea a punctat că în contextul în care legea a fost respectată cu stricteţe, nu s-au înregistrat niciun fel de probleme.

“La noi totul este ok pentru că am avut grijă ca atât în timpul campaniei electorale, cât şi atunci când a trebuit să ducem dovezile la Autoritatea Electorală Permanentă privind cheltuielile pe care le-am făcut pe materiale, emiisiuni televizate şi tot ceea ce înseamnă propagandă electorală, totul a fost ca la carte. Da, într-adevăr mi se pare că legea este destul de restrictivă, dar ca orice lege, trebuie respectată fără discuţie. De altfel ăsta este principiul meu: respect legea!", a afirmat Botea.

De cealaltă parte a baricadei s-a situat şefa PND Brăila, Simona Drăghincescu, care a criticat destul de dur stricteţea legată de modul în care partidele au avut voie să cheltuie bani în campanie.

“Am recuperat aproape integral banii. Am avut nişte cheltuieli pe care nu le-am mai recuperat. Nu din vina noastră, dar nu am mai contestat pentru că m-am săturat să contest tot timpul. Au fost nişte interpretări duse la absurd. Dar, comparativ cu ce era înainte, când nu recuperam nimic, acum să nu recuperezi 8,5% mi se pare în regulă. Probabil că dacă eram ceva mai atenţi, cu siguranţă îi recuperam pe toţi. Una peste alta, este bine, dar sunt lucruri de comentat. Adică am trecut de la o extremă la alta. Am plecat de la circul ăla fără margini, cu o campanie în care fiecare făcea cam ce voia, la o chestie atât de austeră... Mi se pare o trecere mult prea bruscă pentru stilul nostru balcanic. Este foarte aiurea cum s-au calibrat cheltuielile. În primul rând nu mi se pare ok că nu s-a mai pus niciun banner. Consider că au avut foarte mult de pierdut cei care nu erau cunoscuţi. Era ok să ai voie să pui până la 10 bannere într-un oraş de 200.000 locuitori, de exemplu. În opinia mea, orice trecere de la ceva spre altceva trebuie să aibă un traseu mai lin. Şi sunt mult prea stricţi cei de la AEP. Dacă tot ne-au fixat nişte reguli atât de stricte în cheltuirea banilor, măcar să ne lase să îi cheltuim cum considerăm. Să fixeze o sumă până la care se poate merge şi gata”, a punctat Drăghincescu.

O părere asemănătoare a manifestat şi liderul USR Brăila, Cătălin Stancu, care s-a plâns despre absurditatea verificărilor făcute de AEP, însă a apreciat că în baza noii legi partidele mici au putut concura pe picior oarecum egal cu cele mari.

“Cred că USR Brăila va recupera suma fără probleme, 100%. Noi am fost îndrumaţi foarte bine. (...) Dar, plecând de la campania asta de combatere a corupţiei cred că se cam exagerează cu verificările. Părerea mea este că sunt prea stricte cerinţele impuse de AEP şi se duce la extrem. Adică să mi se ceară poze că am fost pe stradă şi am împărţit fluturaşi deja este prea mult! Eu cred că nişte contracte erau suficiente. Însă, în fond, legea este bună pentru că limitează cumva la un maxim legal cheltuielile pe care partidele le pot face. Anul ăsta a fost la un prag maxim de 60 de salarii de bază minime brute pentru fiecare candidat la funcţia de deputat sau de senator. Vă daţi seama că partidele mari ca PSD au mers pe marja maximă. La noi nu a fost cazul să ajungem la limita maximă pentru că nu am avut atâţia bani. Dar în felul ăsta s-a micşorat decalajul, pentru că la alegerile de acum 8 ani decalajul era foarte mare, iar partidele mari cheltuiau mai mult decât cele mici”, a precizat Stancu.

Interesant de punctat însă este faptul că, potrivit ştiripesurse.ro atât USR, dar mai ales predecesoarea Uniunea Salvaţi Bucureştiul (USB), ar avea o mare problemă la nivel naţional în privinţa cheltuielilor din campanie. Se pare că procurorii DIICOT au deschis deja un dosar penal pe această temă, deoarece printre finanţatorii de campanie ai partidului s-ar număra zeci de persoane fără niciun venit şi fără adăpost. Poate un motiv în plus, pentru care şeful USR Brăila s-a ferit să indice vreo sumă exactă legată de banii pe care speră să îi recupereze de la Centru.

 

De ce recuperează partidele banii din campaniile electorale

 

La începutul anului 2016, Guvernul Dacian Cioloş a aprobat noi norme metodologice de aplicare a legii privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, legislaţie modificată substanţial prin Legea 113/2015.

Astfel s-a stabilit că toate cheltuielile electorale se derulează numai prin conturi bancare deschise în mod expres pentru campania electorală, anunţate la Autoritatea Electorală Permanentă. De asemenea, că plata cheltuielilor electorale poate fi efectuată numai prin virament bancar, din conturile bancare deschise la nivel central şi judeţean, iar toate operaţiunile financiare se fac prin mandatarii financiari înregistraţi la AEP. Totodată, normele metodologice au detaliat prevederile legale potrivit cărora cheltuiele sunt strict limitate în funcţie de tipul de promovarea electorală, fiecare sector (propaganda electorală la radio, televiziune, presa scrisă, materiale online etc) fiind foarte bine delimitat prin procente.

Tot atunci s-a stabilit că rambursarea cheltuielilor electorale se face de la bugetul de stat, prin intermediul AEP, dacă partidele şi alianţele politice obţin minimum 3% din totalul voturilor valabil exprimate şi se încadrează în limitele de cheltuieli stabilite de lege, pentru fiecare categorie de cheltuială electorală.

Contribuţiile candidaţilor pentru campania electorală au putut proveni exclusiv din următoarele surse: venituri proprii; donaţii primite de la persoane fizice; împrumuturi de la persoane fizice sau contractate cu instituţii de credit. Limitele maxime ale contribuţiilor pentru campania electorală care au putu fi depuse ori virate de către candidaţi sau de către mandatarul financiar au fost de 60 de salarii de bază minime brute pe ţară pentru fiecare candidat la funcţia de deputat sau de senator. Limitele maxime ale fondurilor care au putut fi transferate de către partidul politic în contul bancar au fost de 10 salarii de bază minime brute pe ţară pentru fiecare candidat.




Categorie articol: 

Comentarii