Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Miliarde de lei pentru parazitii sociali

Peste 17.000 de braileni, beneficiari ai Legii 416/2001 privind venitul minim garantat, ne-au stors din buzunare, in primele patru luni ale anului, mai mult de 23 de miliarde de lei. Acestia sint oameni care nu realizeaza venituri, fie pentru ca nu isi gasesc un loc de munca, fie pentru ca prefera sa stea acasa, pe banii nostri. Este foarte adevarat ca dintre cei care beneficiaza de venitul minim garantat sint si multi amariti, care efectiv nu au din ce trai deoarece au o virsta inaintata si nu ii mai incadreaza nimeni in munca sau sint bolnavi. Dar sint si numeroase persoane perfect capabile de munca, in floarea virstei si a puterilor fizice, care prefera sa primeasca niste bani de la stat, adica din contributia noastra, fara sa faca nimic. La nivelul judetului Braila exista 5.745 de familii beneficiare de venitul minim garantat, cele mai multe fiind din municipiul Braila (1.257), comuna Baraganul (291) si orasul Ianca (286). Din totalul acestora, 1.224 au cite un singur membru si primesc 92 RON pe luna, 1.104 cu cite 2 membri (166 RON), 1.364 cu cite 3 (231 RON), 1.143 cu cite 4 (287 RON), 533 cu cite 5 (341) si 377 care primesc cite 23 RON in plus pentru fiecare persoana peste 5. In total, cei peste 17.000 de beneficiari ai venitului minim garantat ne costa, in fiecare luna, aproximativ 6 miliarde de lei.Medicii de familie ii salveaza pe puturosi de muncaTeoretic, legea ii obliga pe cei care primesc venitul minim garantat sa efectueze, in schimbul acestor bani, 72 de ore de munca pe luna, in folosul comunitatii, in locatii stabilite prin dispozitia primarului. Sint scutiti de obligativitatea efectuarii orelor de munca persoanele care au in ingrijire unul sau mai multi copii in virsta de pina la 7 ani, cele care urmeaza o forma de invatamint la cursuri de zi, pina la implinirea virstei de 25 de ani, sau de 26 de ani in cazul celor care urmeaza studii superioare cu durata de scolarizare mai mare de 5 ani, cele care indeplinesc conditiile legale de pensionare si cele a caror incapacitate de munca este dovedita prin acte medicale.In acest context, au mai ramas foarte putini cei care ar trebui sa munceasca in folosul comunitatii. Interesant este faptul ca cei mai multi sint scutiti de aceasta prestatie in baza unor certificate medicale eliberate de Comisia de Expertiza Medicala si Recuperarea Capacitatii de Munca, din cadrul Casei Judetene de Pensii Braila. Pentru ca tot ceea ce face Comisia este studierea documentelor, fara posibilitatea de a solicita si alte investigatii, totul pleaca de la corectitudinea cu care medicii elibereaza aceste adeverinte. "Problema este legata de faptul ca aceste certificate se elibereaza in baza unor adeverinte medicale de la medicii de familie sau de la medicii curanti, iar noi nu avem pirghii de control in ceea ce priveste veridicitatea acestora. Ei vin cu aceste documente si sint programati la o comisie, in functie de boala pe care o au. Tot ceea ce facem noi este stabilirea perioadei de incapacitate de munca, ce poate fi de 6 luni sau un an, prin studierea documentelor pe care le aduc. Nu putem sa le cerem alte adeverinte medicale sau sa ii trimitem la alte investigatii. Cei care raspund de corectitudinea adeverintelor sint medicii care le elibereaza", ne-a precizat dr. Ana Boala, seful Serviciului de Expertiza Medicala si Recuperarea Capacitatii de Munca.Conducerea Directiei de Munca, Solidaritate Sociala si Familie (DMSSF) Braila, institutie care raspunde de verificarea modului de acordare a ajutoarelor sociale, ne-a precizat ca exista si situatii in care sint acceptate doar adeverintele medicale, fara un certificat de la Comisia de Expertiza. "In general, ar trebui sa fie vorba despre cei care sufera de o afectiune si nu au avut timp sa-si intocmeasca toata documentatia cu care trebuie sa se prezinte la Comisie. Oricum, scutirea de orele de munca, doar prin adeverinta, este posibila pentru o singura luna. Institutia noastra face verificari in teren si au fost gasite si nereguli, dar atita timp cit legislatia in vigoare nu prevede sanctiuni pentru cei care nu-si fac treaba, tot ceea ce putem face este o nota de constatare si speranta ca in urmatoarea perioada vor rezolva problema. Nu inteleg de ce se procedeaza asa, atita timp cit ar trebui sa aiba tot interesul sa valorifice aceasta forta de munca, pusa la dispozitie de comunitate. Pe de alta parte, este de neinteles atitudinea beneficiarilor, care ar trebui sa le multumeasca oamenilor, prin aceste citeva ore de munca, pentru sprijinul pe care acestia il acorda. Din luna august lucrurile se vor schimba, deoarece vor intra in vigoare citeva modificari ale legii ce nu vor mai incuraja nemunca si care vor stabili si sanctiuni pentru cei care nu-si fac treaba", ne-a precizat Veronica Macri, director executiv al DMSSF Braila.In municipiu, sub 3% dintre beneficiari muncescIn municipiul Braila, din cele 3.700 de persoane care beneficiaza de venitul minim garantat, doar 88 (37 femei si 51 barbati) efectueaza cele 72 de ore in folosul comunitatii. Citeva din locatiile unde au fost repartizati, in functie de adresa de domiciliu, sint Seroplant, Directia Serviciilor Publice (pentru curatenia in cimitire) si RER Ecologic.Luna trecuta, la Directia Serviciilor Publice (DSP) Braila au fost repartizate 23 de persoane, ce au efectuat cele 72 de ore in Cimitirul Municipal, "Sf. Maria" si "Sf. Constantin". "Nu am intimpinat probleme niciodata. Fiecare administrator intocmeste un pontaj si stabileste, impreuna cu beneficiarul, zilele in care acesta urmeaza sa munceasca. In total, ei trebuie sa lucreze 9 zile pe luna si pina acum nu am intimpinat situatii in care sa refuze sa vina la munca. Oamenii chiar ne-au ajutat si mai mult decit erau obligati. Probabil ca sint multumiti si de faptul ca mai primesc si cite ceva de mincare", ne-a spus Emilena Huiu, directorul DSP Braila.Ieri, reporterii nostri i-au gasit la munca pe trei dintre beneficiarii venitului minim garantat, ce fusesera repartizati la Cimitirul "Sf. Maria". "Este singura mea sursa de venit deoarece am 62 de ani si nu ma mai angajeaza nimeni. Mai am putin pina la pensie si pina atunci trebuie sa ma descurc asa", ne-a spus unul dintre ei. Un altul, desi era putin mai tinar, se confrunta cu aceeasi problema - lipsa unui loc de munca. "Eu sint roman si nu mi-e rusine sa muncesc. Banii pe care ii iau imi ajung doar pentru intretinere si lumina. In rest, mai muncesc cu ziua. Romii sint cei care fug de munca si nu vor sa faca nici macar astea 72 de ore pe luna".La RER Ecologic au fost repartizati alti 25 de braileni, ce efectueaza servicii de salubrizare la Km 10. "Cam tragem de ei, ca nu prea sint seriosi, dar pina acum am reusit sa-i convingem sa faca toate orele. Avem un angajat care ii verifica si care i-a mai gasit lipsind, dar au recuperat in alta zi", ne-a precizat George Nedelcu, directorul RER Ecologic.




Categorie articol: 

Comentarii