Incompetenţă, prostie şi şmecherie par a fi ingredientele care au dus la risipirea a aproape 700.000 de lei (7 miliarde de lei vechi) alocaţi în 2006 pentru amenajarea interioară a navei Borcea, bun de patrimoniu din categoria tezaur. Deşi conducerea Palatului Copiilor de atunci, prof. Angela Baştiurea, fusese avertizată că se fac lucrări de proastă calitate, a preferat să închidă ochii ca să nu piardă banii şi să nu fie sancţionată. S-a ajuns astfel în situaţia în care pe lângă cei 500.000 de lei daţi iniţial, executantul mai cere încă 150.000 de lei, printr-un proces, iar termenul de finalizare a lucrărilor, element esenţial în alegerea firmei, în 2006, a fost depăşit cu mult, unele lucrări nefiind realizate nici până acum.
Periplul navei Borcea a început în 1984, când, printr-un ordin al Ministerului Apărării Naţionale a fost trecută în patrimoniul Palatului Copiilor. În 1994 s-au făcut primele reparaţii la Şantierul Naval, iar între 1998 - 2000 a fost pur şi simplu abandonată pe chei. În 1999, câteva persoane din Austria au dorit să cumpere nava construită în 1914, mai ales că nefiind foarte bine întreţinută nu arăta prea grozav şi ar fi putut fi achiziţionată pe mai nimic. Aflând de intenţie, directorul Muzeului Brăilei, dr. Ionel Cândea, a înscris-o în regim de urgenţă, în doar 24 de ore, în patrimoniul cultural naţional, categoria tezaur şi a împiedicat vânzarea, salvând astfel nava.
Experienţa Şantierului Naval, refuzată pentru amenajarea navei Borcea
Reparaţiile capitale ale navei Borcea, care au totalizat până acum peste 3 milioane lei, au început în anul 2000, la Şantierul Naval, firmă care realizase şi reparaţiile pentru Bricul Mircea. La început, tot Şantierul Naval a sponsorizat reparaţiile cu aproape 40.000 de euro. După 2000, banii veneau cu ţârâita şi se lucra câte puţin. Abia în 2005 s-au terminat lucrările. "În 2006, a apărut un nou proiect pentru amenajarea interioară, dar cineva, nu ştiu cine, nu a fost de acord să lucreze în continuare cu noi şi s-a organizat o nouă licitaţie, deşi s-ar fi putut continua lucrările cu noi fără să se încalce legea. La licitaţie s-a constatat că oferta celui care a câştigat era identică cu a noastră, chiar şi ca text. A fost evident că a avut acces la baza noastră de date. Firma «Orion» a câştigat cu timpul scurt de realizare a lucrărilor, dar în final a depăşit şi timpul, şi devizul cu peste 150.000 de lei. Eu ştiu că atunci când sunt de făcut lucrări pretenţioase nu se mai face licitaţie. Se alege cel mai bun specialist, nu o firmă de termopane", a spus ing. Dorin Bucă, directorul adjunct al fabricii de reparaţii nave.
În 2006, prin ordin de ministru s-au alocat aproape 500.000 de lei pentru amenajarea navei. Deşi banii au venit din timp, conducerea Palatului Copiilor, directorul Angela Baştiurea, a întârziat realizarea proiectului şi executarea lui, refuzând să lucreze cu Şantierul Naval. Căpitanul navei, Ilie Tincu, a declarat chiar că directorul Angela Baştiurea i-a cerut să "fugă" din şantier cu nava, ca să nu mai aibă nicio legătură cu acea firmă. Pe de altă parte, Angela Baştiurea a dat vina în 2007 pe Muzeul Brăilei care i-ar fi recomandat un specialist în astfel de proiecte, dar fără atestat. Persoana recomandată de muzeu a promis că va obţine atestatul, dar până la urmă nu s-a ţinut de cuvânt. "Am vorbit şi cu inspectorul general Lilliana Tudoran, însă nu a reuşit să găsească un specialist în restaurare nave. Atunci, am intrat pe site-ul «cimec.ro» şi am contactat-o pe doamna Carmen Atanasiu de la Constanţa, pe care am rugat-o să ne ajute cu proiectul", povestea atunci Angela Baştiurea. Culmea, pentru acel proiect, Palatul Copiilor a plătit peste 50.000 de euro, deşi acesta nu avea decât 30 de pagini, din care jumătate erau fotografii şi desene rudimentare şi ulterior s-a dovedit chiar prost.
Lucrările de pe nava Borcea lasă mult de dorit, dar nu numai din vina executantului
Palatul Copiilor a ştiut la o săptămână de la începerea lucrărilor că ceea ce se făcea nu era bine
Practic, licitaţia s-a derulat în octombrie 2006, iar pentru realizarea lucrărilor mai rămâneau doar două luni. La licitaţie a participat şi firma "Dunav" alături de "Orion". Deşi "Dunav" avea preţuri mai bune, a câştigat "Orion" pentru că a dat un termen foarte scurt de realizare a lucrărilor. La numai o săptămână, directorul firmei "Dunav", ing. Vasile Broască, a renunţat la contract, pentru că a văzut că proiectul avea multe probleme, realizarea celorlalte lucrări era deficitară şi nu a vrut să implice firma într-o lucrare care, după părerea sa, avea să se termine rău. Acest punct de vedere i-a fost comunicat oficial şi directorului Baştiurea, însă, din dorinţa de a nu pierde banii, conducerea Palatului a lăsat lucrurile să meargă înainte, bazându-se pe faptul că proiectantul venea o dată pe săptămână să vadă ce s-a mai făcut. Că lucrările s-au făcut foarte prost a observat şi directorul Ionel Cândea, care şi-a spus părerea tot în 2007. "Restaurarea unui obiect clasificat în categoria tezaur nu se face după câte fonduri ai. Proiectul trebuie realizat de experţi în domeniu. Licitaţia trebuia să desemneze un adevărat restaurator, atestat de Ministerul Culturii, nu un binevoitor care după ce uită să trateze lemnul pentru ignifugare, stropeşte apoi materialul pe pereţi cu vermorelul. Este inadmisibil". Pentru că nu a respectat proiectul sau nu a avut ce respecta pentru că proiectul nu avea detaliile necesare, la care s-a adăugat vremea nefavorabilă din decembrie, executantul a avut mereu de făcut remedieri, fapt ce a dus la întârzieri şi la măriri de preţ.
"Dacă se renunţă la cantităţile suplimentare şi la manoperă mai are el bani să ne dea nouă"
În final, puşi în situaţia să plătească mai mult cu 150.000 de lei faţă de suma iniţială a contractului de amenajare, cei de la Palatul Copiilor reproşează executantului lucrările de proastă calitate şi facturile umflate. "Domnul Tincu i-a spus doamnei director ce se făcea pe navă, dar i s-a spus să-l lase în pace. «Orion» a umflat mult lucrările de la tâmplărie, care nu au fost prinse în ofertă, acum vrea banii, deşi noi nu am semnat nicio comandă suplimentară. În 2008 ne-am întâlnit cu el, dar nu am ajuns la un numitor comun. Nu a făcut ignifugare cum trebuie, nu a tratat antiseptic lemnul, pentru patru uşi a consumat 1,9 metri cubi de lemn - în timp ce un expert a spus că se foloseşte material mai puţin de jumătate. Pentru o masă a scris că a folosit 1.600 de holzşuruburi! Sarcinile de remediere nu le-a făcut. Cabina de duş a înlocuit-o cu o cădiţă, instalaţia sanitară nu e funcţională. La băncuţe trebuia dat grund de zinc gri şi email alb, dar nu există aşa ceva. Dacă se renunţă la cantităţile suplimentare şi la manoperă, mai are el să ne dea nouă bani. A primit cinci miliarde şi mai vrea peste două, la care se adaugă penalităţi şi cheltuieli de judecată. Nu se poate aşa ceva", a declarat indignată contabila de la Palatul Copiilor, Dumitra Ciuclaru.
Suplimentarea lucrărilor de către executant s-a făcut cu aprobarea proiectantului
Pe de altă parte, directorul firmei "Orion", Vasile Şoacăte, susţine că a respectat caietul de sarcini şi tot ce nu a fost făcut ca acolo a avut aprobarea proiectantului şi nu înţelege de ce Palatul Copiilor refuză acum să plătească ce a mai rămas. Mai mult, nu înţelege de ce acum lucrările nu sunt bune, din moment ce unele au fost deja plătite. "Modificările din proiect sunt făcute cu aprobarea proiectantului, toate operaţiunile care trebuia făcute le-am făcut, iar pentru amânarea unor lucrări din cauza vremii am acordul lor. Nu înţeleg ce nu le convine. La mobilierul de la echipaj, după trei ani de folosire, se invocă faptul că trebuia făcut din lemn masiv, dar în contractul cu ei se specifică faptul că trebuia făcut din pal melaminat, nuanţa stejar. Le-am făcut o groază de notificări, i-am anunţat, cantităţile realizate nu sunt conforme cu ce s-a măsurat, suprafeţele sunt mai mari şi nu cu un metru doi, nu au zis niciodată nu face mai mult, iar acum nu vor să plătească. La lambrisat, în loc de 50 de metri pătraţi sunt peste 60, termoizolarea cu vată minerală nici nu a fost prinsă în proiect, iar caroiajul de sub lambriuri nu am promis nicăieri că-l fac cu lemn de stejar, la toate navele se procedează aşa. Nu mi-au dat niciodată bani în avans decât la început, pentru achiziţionarea materialelor. Ultimul proces verbal de recepţie pentru lucrările efectuate în zilele de 28 şi 29 avea doar remedieri mici, nu erau lucrări nerealizate. După doi ani, eu le tot cer banii! Pentru că nu ne-am înţeles am mers la tribunal!", declară Vasile Şoacăte. De altfel, nici băncuţele de pe punţile exterioare nu sunt conform proiectului, dar Vasile Şoacăte spune că toată lumea a fost acum trei ani de acord cu ele, iar ca argument au fost şi plătite.
Executantul mai spune că cere 150.000 lei pentru lucrări prinse în contract, realizate şi neplătite şi lucrări suplimentare neplătite apărute pe parcursul execuţiei, aprobate de proiectant, dar pe care beneficiarul, Palatul Copiilor, nu le recunoaşte. "Dacă nu le plăcea ce făceam, de ce nu ne-au dat afară de acolo, de ce au semnat procesele verbale de recepţie? Recepţia finală s-a făcut abia pe 8 noiembrie 2007, iar reprezentantul Ministerului Culturii a spus că a ieşit prea bine totul faţă de ce indicaţii am avut. Eu nu am avut detalii la proiectul iniţial, iar proiectantul a venit tot timpul să vadă ce fac şi a spus că e bine. Acum nu mai e bine?", se arată supărat Vasile Şoacăte.
"Trebuia să-mi iau o marjă de materiale neprevăzute, dar au fost greşeli de tehnoredactare"
În privinţa încărcării suplimentare a facturilor acuzată de Palatul Copiilor, executantul recunoaşte că a umflat facturile cu aproximativ 5% din valoarea contractului, ca de exemplu folosirea a 1.600 de holzşuruburi pentru o masă. Vasile Şoacăte recunoaşte că a greşit, dar că în final nu a mai cerut banii respectivi. Pentru toată lucrarea, el a admis că a pus în plus materiale în valoare de aproape 20.000 de lei. "Eu trebuia să-mi iau o marjă de materiale neprevăzute, dar au fost şi greşeli de tehnoredactare. Am greşit, am încărcat, am spus că să ne compensăm. Cu toate acestea, mai sunt nişte bani în plus faţă de contract, pe care au să-i dea. Notele de suplimentare sunt nesemnate de beneficiar, dar nu era necesar pentru că într-o altă adresă ei spun că pot face lucrările suplimentare cu acordul proiectantului, iar eu am pentru toate acordul proiectantului", a mai explicat Vasile Şoacăte.
Una peste alta, din aceste neînţelegeri dintre beneficiar şi executant rezultă foarte clar că în urma unei licitaţii dubioase, s-au plătit bani publici pentru lucrări de proastă calitate, iar nava Borcea este ca acum câţiva ani: de neexploatat la adevăratul sau potenţial.
