Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Membrii reţelei "Pleşcan" au ajuns până la Înalta Curte

apelurile formulate împotriva sentinţei Tribunalului Brăila * judecătorii bucureşteni au menţinut ca legală şi temeinică măsura arestării preventive a inculpaţilor, urmând să se pronunţe şi cu privire la sentinţă

În speranţa că vor obţine pedepse mai uşoare, membrii celei mai mari reţele de traficanţi de persoane din Brăila, care au trimis la cerşit în Franţa persoane sărmane sau cu handicap, au ajuns până la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Indivizii din clanul "Pleşcan" au făcut recurs la instanţa superioară după ce magistraţii Curţii de Apel Galaţi le-au respins ca nefondate apelurile formulate împotriva sentinţei Tribunalului Brăila, din martie 2011. În primă fază, judecătorii bucureşteni au menţinut ca legală şi temeinică măsura arestării preventive a inculpaţilor Liontina Pleşcan, Cătălin Pleşcan, Romeo Ilie Pleşcan, Marian Pleşcan, Marian Cristea şi Gheorghiţă Pleşcan, urmând să se pronunţe şi cu privire la pedeapsa aplicată de prima instanţă. În luna martie, şapte persoane au fost condamnate la câte 8 ani închisoare pentru trafic de persoane şi asociere în grup infracţional. Traficanţii au considerat că pedepsele sunt totuşi prea dure şi le-au contestat, însă fără sorţi de izbândă.

Singurul care nu a fost condamnat încă este "şeful de trib", Constantin Pleşcan, aflat la închisoare în Franţa. În luna mai, un membru al reţelei, Gheorghiţă Pleşcan, a mai primit 8 ani de închisoare într-un alt dosar. Potrivit anchetatorilor, acesta a racolat o persoană cu handicap care locuieşte la Căminul pentru Persoane Asistate Brăila şi a trimis-o la cerşit în Franţa. Procesul este încă pe rolul instanţei, Gheorghiţă Pleşcan declarând apel împotriva sentinţei la Curtea de Apel Galaţi.

Cerşetorii erau păcăliţi că vor primi bani frumoşi

În anul 2009, Constantin Pleşcan (54 de ani), zis "Raj", a pus pe picioare o "afacere" ce avea să îi aducă sute de euro în buzunare, respectiv o reţea de cerşetori. Bărbatul, împreună cu soţia, copiii şi alte două cunoştinţe, a reuşit să facă bani frumoşi de pe urma unor persoane sărmane, pe care le trimitea în Franţa, le obliga să cerşească şi le lua apoi banii obţinuţi, invocând diferite "datorii". Capul familiei era cel care coordona afacerea, în timp de soţia sa, Liontina (51 de ani), fiii lor, Cătălin (31 de ani), Gheorghiţă (23 de ani), zis "Nandu", Marian (22 de ani), Robert (33 de ani), ginerele lui Constantin, Romeo Ilie Pleşcan (29 de ani), zis "Jumară", şi alte două persoane, Marian Cristea (32 de ani), zis "Pârtea" şi Veronica Mavroian (20 de ani), concubina lui Gheorghiţă Pleşcan, se ocupau de racolarea şi supravegherea cerşetorilor. Potrivit anchetatorilor, membrii reţelei racolau persoane de etnie romă, cu situaţia materială precară, cărora le promiteau câştiguri materiale însemnate sau împărţirea sumelor de bani obţinute din cerşit, însă, ulterior, indivizii nu îşi mai respectau promisiunea, profitând de neştiinţa persoanelor racolate.

Afacerea familiei Pleşcan a fost însă dată peste cap de poliţiştii de la Serviciul de Combatere a Crimei Organizate şi procurorii DIICOT Brăila. Aflaţi de mai mult timp pe urmele reţelei, la sfârşitul lunii mai 2010, aceştia au reuşit să oprească din drum un microbuz în care se aflau 20 de persoane cu dizabilităţi, care urma să fie exploatate prin cerşetorie în Franţa. La domiciliul familiei Pleşcan au fost identificate alte persoane pregătite pentru a fi trimise la cerşit în Franţa. Procurorii i-au reţinut atunci pe Cătălin Pleşcan şi pe mama sa, aceştia fiind cazaţi în spatele gratiilor. Rând pe rând, şi ceilalţi membri ai grupării au fost capturaţi şi trimişi după gratii.




Categorie articol: 

Comentarii