Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Medici puţini, secţii multe

  • în ciuda investiţiilor şi a măririi salariilor din sistemul sanitar, Judeţeanul se confruntă totuşi cu o problemă majoră pe care nu o poate rezolva, cel puţin nu prea curând: deficitul de medici • în prezent, necesarul este peste 300 de doctori, în condiţiile în care doar 170 de posturi sunt efectiv ocupate • acest lucru are consecinţe mari în UPU, unde timpul de aşteptare este de ore întregi, şi nu din cauza deficitului de medici urgentişti, cât a celor din celelalte secţii care trebuie să-i consulte ulterior pe pacienţi •ultimele investiţii: un aparat de imagistică nou cumpărat din banii Consiliului Judeţean, iar un aparat RMN alocat de Ministerul Sănătăţii este pe cale să sosească în pavilionul B al Spitalului

 

Un Computer Tomograf (CT) nou-nouţ a fost pus în funcţiune, recent, la Spitalul Judeţean de Urgenţă (SJU) Brăila, în timp ce un aparat de imagistică prin rezonanţă magnetică, RMN aşa cum este cunoscut în rândul pacienţilor, este pe cale să sosească la Brăila. CT-ul a fost cumpărat cu banii din bugetul Consiliului Judeţean (CJ), costând 2.290.000 lei. Aşa cum am spus, este deja funcţional şi se găseşte la parterul spitalului, înlocuind practic un aparat similar mai vechi. Acesta din urmă va deservi pacienţii din pavilionul B (fostul Spital 3), secţia de Radiologie, însă birocraţia este cea care ţine deocamdată pe loc demersul. Aşa cum ne-a comunicat managerul SJU, Delia Râşnoveanu, proiectul este în faza de aprobare la Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare (CNCAN). Tot în secţia de Radiologie, va sosi şi un RMN nou, acesta fiind alocat de Ministerul Sănătăţii. Pe lista investiţiilor încă figurează corpul-mamă al Spitalului Judeţean, pavilionul B şi Unitatea de Primiri Urgenţe, în timp ce autorităţile locale speră să rezolve în curând problema secţiei noi Cardiologie-Pediatrie ce stă nefolosită de ani buni. Şi asta, deoarece ce ar fi fost prost gândită şi proiectată încă de la început, pentru că peretele care trebuia spart pentru a se face legătura cu corpul-mamă este o piesă importantă în structura de rezistenţă a clădirii.

Toate aceste investiţii sunt aşteptate de mult timp de către pacienţi şi de personalul medical, mai ales că în prezent programarea pentru CT şi RMN se exprimă în “luni”, şi nu “zile”, potrivit sesizărilor ce au ajuns la redacţia cotidianului “Obiectiv-Vocea Brăilei” de-a lungul timpului. Mai mult, nu de puţine ori mizeria din secţii -asupra cărora timpul şi-a pus amprenta serios- a ţinut ocupată prima pagină a ziarului, deşi clădiri noi făcute la standarde europene zac încuiate cu cheia.

Totuşi, pe lângă toate aceste aspecte, se mai adaugă o problemă majoră a Spitalului Judeţean, aceea a deficitului de medici. De aici, se realizează un întreg domino care ajunge să îşi producă efectele până la Unitatea de Primiri Urgenţe. Orele, chiar zecile de ore de aşteptare în UPU pentru a fi consultat de un medic au devenit un “bau-bau” care îi descurajează pe unii brăileni să se prezinte în unitate, atunci când se simt rău. Recent, ziarul “Obiectiv-Vocea Brăilei” a publicat, la rubrica “Vocile Brăilei”, povestea unui bătrân ce a aşteptat de la 12.30 ziua şi până după miezul nopţii, doar ca să fie consultat de doctori şi să-i fie ameliorată starea de rău. La final, după 13 de ore de aşteptare şi un drum dus-întors până la fostul Spital 3, octogenarul a plecat spre casă, cu o reţetă în buzunar şi aceleaşi simptome cu care s-a prezentat la UPU. Articolul a devenit viral pe internet şi nu a făcut altceva decât să scoată la iveală alte întâmplări de acest gen, povestite de cei păţiţi şi de rudele acestora.

Managerul SJU, Delia Râşnoveanu, ne-a declarat că această problemă sesizată de multe persoane este reală, susţinând că lipsa medicilor din UPU şi din tot spitalul este una dintre cauze. “Nu deficitul de medici de la UPU cauzează timpul mare de aşteptare, ci deficitul de medici de pe celelalte secţii. De obicei, pacientul care se prezintă în UPU e văzut de un doctor urgentist destul de repede, bineînţeles în funcţie de codul pe care-l primeşte la triaj. Apoi, pacientul aşteaptă mult până este văzut şi de un medic de o anumită specialitate. Acel medic care-l poate consulta este medicul de gardă pe care-l găseşti în secţie, nicidecum la UPU. El este cel care vizitează bolnavii internaţi în secţia respectivă, care operează - acolo unde e cazul - şi care răspunde şi chemărilor în UPU. Avem câte un singur medic de gardă pe fiecare secţie în parte”, ne-a declarat dr. Râşnoveanu. Întrebată dacă problema s-ar putea rezolva prin suplimentarea liniei de gardă cu un al doilea medic, aceasta ne-a răspuns că acest lucru ar fi imposibil din cauza legislaţiei, dar şi a deficitului de doctori.

Trecând la cifre exacte, astăzi, Spitalul Judeţean de Urgenţă Brăila funcţionează cu 170 de medici, deşi numărul total de posturi aprobate este de 261, iar necesarul depăşeşte 300. Practic, cei 170 de doctori din Judeţean trebuie să muncească de două ori mai mult, pentru ca pacienţii să nu simtă din plin lipsa de “halate albe”. Printre secţiile deficitare amintim Medicina de Urgenţă (UPU), Anestezie Terapie Intensivă (ATI), Neonatologie, Oncologie, Hematologie.

În ultimii 3 ani, în urma scoaterii la concurs a posturilor, au fost angajaţi doar 21 de doctori, pe diferite specialităţi. Unitatea spitalicească este ajutată de 16 doctori pensionari, unii dintre ei reangajaţi, alţii cu contract, în funcţie de schimbările legislative.

Acum, SJU se pregăteşte să angajeze 19 medici specialişti şi primari în secţiile deficitare. Candidaţi să fie, pentru că asta este iarăşi o problemă: există în istoria Judeţeanului concursuri unde nu s-a înscris nimeni!

Astfel, pe 29 ianuarie 2020, conducerea spitalului a anunţat că scoate la concurs 13 posturi de doctori, după cum urmează: la Medicină Internă I (1 post pentru medic specialist), la Cardiologie (1 post pentru medic specialist), la Oncologie (1 post pentru medic specialist), la Medicină Internă II (1 post pentru medic specialist), la ATI I (2 posturi de medic primar), la ATI II (2 posturi de medic specialist), la ATI III (2 posturi de medic primar), la Diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice (1 post de medic specialist), la Medicină Internă - secţia Boli Cronice (1 post de medic specialist), la Pediatrie-Secţia Neonatologie (1 post medic specialist). La câteva zile distanţă, mai exact pe 4 februarie, Judeţeanul a mai anunţat scoaterea la concurs a încă 6 posturi: la Laboratorul de Radiologie şi Imagistică Medicală (2 posturi de medic), la UPU (3 posturi de medic) şi la Cardiologie (1 post de medic).

Între timp, autorităţile se chinuie să atragă medici în Brăila, prin oferirea de locuinţe de serviciu. Anul trecut, a fost gata blocul ANL cu această destinaţie, fiind inaugurat în prezenţa fostului ministru al Sănătăţii, Sorina Pintea. Ulterior, a fost aprobată şi chiria lunară pe care trebuie să o achite doctorii chiriaşi, suma variind între 254 lei/lună pentru un apartament cu o cameră şi până la 486 lei/lună pentru unul cu 3 camere. Lucrările la blocul ANL au început în 2015 şi au costat peste 2,7 milioane de lei, banii fiind asiguraţi de Agenţia Naţională de Locuinţe. Deşi construcţia a fost finalizată încă din februarie 2018, inaugurarea blocului de locuinţe a fost întârziată din cauză că ANL nu a găsit la timp o soluţie pentru racordarea blocului la reţeaua de gaze.

Aşa cum ne-a declarat preşedintele CJ, Francisk Chiriac, în prezent sunt ocupate 9 apartamente din totalul de 31, iar 3 cereri sunt în aşteptare. În viitorul apropiat, acestea vor fi discutate, iar dacă toate condiţiile sunt îndeplinite, încă 3 medici vor primi locuinţă de serviciu în blocul ANL.

Cu toate acestea, se pare că autorităţile locale concurează cu greu în faţa ofertelor din străinătate care încântă mulţi medici. Sunt plecări din sistem pe bandă rulantă cu destinaţii străine, o boală binecunoscută la nivel naţional, dar, se pare, incurabilă în ciuda majorării salariilor din sănătate. Deşi putem spune că, în ultimul deceniu, angajaţii din sănătate au tras lozul câştigător, cu salarii triplate şi cu 5.000 de locuri de muncă în plus în perioada 2009-2018, se pare că norocul nu le-a surâs tuturor.

Reamintim că, începând cu 2016, 56 de medici au ales să părăsească Brăila. Este vorba despre specialişti care au plecat să-şi caute recunoaşterea pe alte meleaguri, în ţări precum Franţa, Marea Britanie, Italia, Spania, Belgia, Germania şi Emiratele Arabe. Dr. Cristina Stănescu, preşedintele Colegiului Medicilor din Brăila, a confirmat că în fiecare an, medicii pleacă din cabinetele şi spitalele din Brăila. În 2018, de exemplu, 13 specialişti au solicitat certificate de conformitate pentru a lucra pe alte meleaguri, iar fenomenul nu va dispărea prea curând, după cum atrage atenţia dr. Stănescu, dacă aşa numita bubă din sistemul de sănătate, numită “emigrare”, nu este vindecată urgent. “Spitalele au multe posturi blocate cu rezidenţi pe post, care, de cele mai multe ori, au alte opţiuni la finalul specializării, fără a fi constrânşi să lucreze măcar o perioadă limitată în spitalul pentru care au optat. Este un cerc vicios. Organigrama spitalului fiind completată, posturile sunt blocate. Acest lucru ar trebui rezolvat, fie prin renunţarea la rezidenţiatul pe post, fie prin deblocarea posturilor ocupate cu aceştia”, a mai explicat preşedintele Colegiului Medicilor din Brăila. Aşa se face că la nivelul judeţului Brăila au mai rămas 495 de membri activi, dintre care 82 medici în specialităţi chirurgicale, 11 medici A.T.I.  200 medici în specialităţi medicale şi 202 medici de familie, dintre care 141 sunt în relaţie contractuală cu C.A.S. Brăila.




Categorie articol: 

Comentarii