Elevi premianti, atit din mediul rural cit si din urban, au picat Testele Nationale. Un elev cu 9,59 media din cei patru ani de gimnaziu, probabil una dintre cele mai bune medii din scoala, a picat Testele Nationale cu 3,90 la limba si literatura romana, iar la celelalte probe a obtinut note cu doar citeva sutimi peste cinci. Diferenta colosala dintre evaluarea elevului la clasa si cea realizata cu ajutorul Testelor Nationale ridica semne de intrebare asupra calitatii educatiei asigurate in sistem. Este stiut faptul ca in mediul rural, unde copiii sint mai slabi, sau la scolile din oras care au copii ce nu sint tocmai bine dotati din punct de vedere intelectual, cind apare un copil ceva mai activ, mai istetel este supraapreciat. Insa, in conditiile in care aceste medii asigura jumatate din media de admitere la liceu, aceasta situatie nu mai bucura pe nimeni pentru ca acesti elevi, chiar daca reusesc sa se strecoare intr-un liceu cu pretentii de cele mai multe ori nu fac fata si pleaca singuri la un alt liceu, unde fac fata cerintelor. Numai ca datorita mediei umflate din gimnaziu astfel de elevi au putut lua locul, pe nedrept, la licee bune din municipiu, unor copii mult mai buni care au terminat colegii sau scoli generale unde profesorii sint mai exigenti. In acest context, faptul ca peste 60 de elevi cu medii peste 8,50 au picat Testele sau au promovat la limita, adica 2% dintre candidati, este un argument relevant. Ei provin din scolile din mediul rural de la Titcov, Chiscani, Traian, Stancuta, Victoria, Tacau, Magureni, Marasu, Gemenele, Drogu, dar si din mediul urban de la: "Moisil", nr. 5, nr. 10, "Ecaterina Teodoroiu", Scoala nr. 9, Liceul cu Program Sportiv, "V. Alecsandri".
"Chiar daca unii dintre ei ar vrea sa mai mearga la scoala, parintii le-o taie scurt ca trebuie sa pazeasca vaca"
Directorul scolii din Marasu, invatatorul Ionel Munteanu, cunoaste situatia acesta, dar spune ca de ani de zile incearca sa lupte cu ea si nu a reusit sa schimbe nimic. "Cel mai important motiv pentru care elevi cu medii mari in gimnaziu nu promoveza Testele Nationale este dezinteresul pentru examen datorita politicii familiei. Copiii sint dati peste cap de realitate. In clasa a VIII-a ei vad clar ca nu mai au nici un viitor. Chiar daca unii dintre ei ar vrea sa mai mearga la scoala, parintii le-o taie scurt ca trebuie sa pazeasca vaca, oaia, capra, sa munceasca pamintul. Adevarul este ca oamenii de aici sint foarte saraci si, daca nu cresc animale, nu au din ce sa traiasca. Copiii invata in primii ani de ascoala, apoi, cind ajung la final renunta pentru ca nu au ce sa faca. Bani nu au sa mearga mai departe. Asa se explica faptul ca ei au note mari, dar la Testare nu reusesc. Pe linga acest motiv mai este si faptul ca majoritatea profesorilor sint necalificati, iar acest lucru isi spune cuvintul. Noi vom analiza toate aceste cauze si vom incerca sa facem ceva, dar atita vreme cit oamenii sint foarte saraci, numai cu vorbe nu poti schimba mare lucru", a explicat directorul scolii din Marasu, Ionel Munteanu.
Acolo unde nu sint multi elevi in aceasta situatie, cum s-a intimplat la scoala din Chiscani, directorii au alte explicatii. Cea mai simpla este aceea ca elevii au note mari la disciplinele mai putin importante, iar la cele de examen au cinci, sase. Aceeasi explicatie a dat-o si directorul Scolii "Ion Creanga", prof. Victor Buzea, care este convins de acest lucru in cazurile elevilor care au medii mari dar pica Testarea Nationala. Un alt motiv mentionat ar fi blocajul psihic in fata presiunii imense care apasa asupra Testarii. "Eleva de la noi care a avut media la gimnaziu 9,52 a picat Testele Nationale din cauza matematicii. Ea avea mereu o teama de acest obiect si spunea mereu ca nu o sa faca la examen, iar acest lucru chiar s-a intimplat. S-a blocat pur si simplu, insa ea a fost serios afectata de acest esec. A fost darimata, nici nu mai voia sa iasa din casa. Din acest punct de vedere poate ca aceasta ierarhizare a elevilor nu este tocmai binevenita sau poate ca ei ar trebui sa beneficieze de serviciile unui psiholog, care sa le explice ca in cazul unui esec nu este totul pierdut, ca un examen se mai poate da si in alt an. La noi la scoala vine un psiholog doar o data pe luna. Pentru acesti copii este putin. Mai ales cei de clasa a VIII-a au neaparata nevoie", a explicat directorul scolii din Chiscani, profesoara de matematica Didina Tiganus.
"Sintem tentati sa lucram doar cu virfurile si pe ceilalti sa-i lasam la un nivel care se dovedeste apoi insuficient"
Anul acesta, statisticile pe discipline au aratat faptul ca elevii s-au descurcat cel mai greu tot la matematica, desi aparent, subiectele au fost mai usoare decit anul trecut. Astfel, la limba si literatura romana au promovat 90% dintre elevi, la matematica 85%, la istorie 98%, iar la geografie 97%. Profesorii considera ca este greu de realizat comparatia intre limba si literatura romana si matematica pentru ca la limba si literatura romana baremul poate fi mai lejer, o exprimare poate fi considerata corecta si sa i se acorde un anumit punctaj, in timp ce la matematica totul este foarte clar: ai obtinut rezultatul, ai scris formula, ai facut desenul, primesti punctele, altfel nu. Nu exista posibilitatea de a interpreta nimic. "De obicei matematica este cea care departajeaza. La matematica nu exista puncte la dispozitia profesorului. La matematica, la prima parte se putea gresi din neatentie. La ultima parte nu mi s-a parut ca anul acesta ar fi fost mai usor decit anul trecut. Problema anul trecut se rezolva treptat, cerintele fiind pasi pentru realizarea cerintei finale. Anul acesta nu a fost asa si daca nu vedeai rezolvarea pierdeai multe puncte. Numai aparent a fost mai usor decit anul trecut", a apreciat prof. Victor Buzea.
Aceeasi parere despre matematica o are si profesoara Didina Tiganus de la scoala din Chiscani. "Matematica a fost intotdeauna nuca tare a Testelor Nationale, iar la noi, profesorii de matematica, exista tendinta de a indopa elevii cu tot felul de teorii complicate, uitind ca trebuie sa punem accentul pe acumularea cunostintelor minime, ca elevii trebuie mai intii sa invete foarte bine sa rezolve lucrurile simple. Programa este inca foarte incarcata, aproape la fel ca la inceput, manualele nu sint descongestionate, iar noi avem tendinta de a le da tot ce este in manual, chiar daca nu e in programa. Copiii sint derutati. Stim ce sa facem pentru Testare, dar sintem tentati sa lucram doar cu virfurile si pe ceilalti sa-i lasam la un nivel care se dovedeste apoi insuficient. La toate acestea se adauga si dezinteresul parintilor. Multi sint plecati sa munceasca in strainatate sau sint plecati toata ziua in oras la munca, iar copiii sint lasati de izbeliste, in grija vecinilor, a bunicilor. Unii parinti nu au venit opt ani pe la scoala. Cu toate insistentele noastre refuza sa colaboreze. Anul acesta vrem sa incercam noi politici de apropiere a parintilor de scoala, vrem sa vedem unde gresim si sa nu mai repetam", a spus profesoara Didina Tiganus.
O comparatie intre rezultatele de la geografie si cele de la istorie arata ca, in sfirsit, dupa ani de zile s-a reusit realizarea unor subiecte apropiate ca dificultate la istorie si geografie. In fiecare an la istorie era mai greu decit la geografie, subiectele solicitau mai multa atentie, mai multe cunostinte, iar promovabilitatea si notele erau, in consecinta, mai mici la istorie decit la geografie. Anul acesta promovabilitatile de la cele doua discipline au fost sensibil egale. Mai mult, procentul de note de zece a fost mai mare anul acesta la istorie, 11% fata de numai 8% note de zece la geografie, ceea ce pina acum nu s-a mai intimplat. Proportia de note intre 8 si 9,99 este de 41% la istorie si de 50% la geografie. Adica, in sfirsit, acest examen a intrat in normalitate, iar elevii nu sint dezavantajati daca aleg o disciplina sau alta, asa cum se intimpla pina acum.
BISCUIT:
Topul scolilor brailene
In privinta topului scolilor, cifrele oficiale, dupa contestatii, arata ca la nivelul municipiului sint numai cinci scoli cu promovabilitate 100%: "Murgoci", "Balcescu", "Iorga", "Cerna" si "Waldorf". Daca la primele patru este firesc sa se intimple asa pentru ca fiecare scoala are o singura clasa cu copii selectati, si rezultatele se repeta in fiecare an, la "Waldorf" este primul an cind promoveaza toti candidatii, desi la unii diferenta dintre media din anii de gimnaziu si media de la Testele Nationale este mai mare de doua puncte, ceea ce ridica semne de intrebare asupra corectitudinii evaluarii elevilor in cei patru ani de gimnaziu.
Promovabilitati foarte mari au inregistrat, scolile: "Mihai Eminescu" - 98%, "Mihu Dragomir" - 97,6%, Liceul de Arta - 96%, "Al. I. Cuza" si "Fanus Neagu" - 94%, "Valsan" Faurei si "Perpessicius" - 94%, "Ion Creanga" - 92%, Liceul cu Program Sportiv, "V. Alecsandri", "Mihai Viteazul", "Sf. Andrei", nr. 10 - 91%. pentru aceste institutii aceste promovabilitati sint ceva firesc, aproximativ acestea fiind rezultatele in fiecare an, singurul lucru care se schimba este locul in ierarhia de la virf, in functie de calitatea promotiilor. De remarcat ca la Scoala nr. 24 din Chercea s-a produs un salt de la 48% anul trecut, la 64% anul acesta. Nu este o promovabilitate acceptabila, insa saltul fata de anul trecut demostreaza ca scoala este pe drumul cel bun. Din pacate, la Scoala nr. 5 promovabilitatea este de doar 20%. E adevarat, este dubla fata de anul trecut, insa cifra oricum se situeaza la un nivel greu de inteles.
In mediul rural doar doua scoli au reusit sa aiba promovabilitati integrale, la Gradistea si Plopu. Rezultate bune, peste 85% promovati, au inregistrat unitatile scolare din: Scortaru Nou, Baraganu, Tichilesti, Ulmu. Ca de obicei, foarte prost se prezinta scolile din Balta Brailei - Marasu - 37%, Frecatei - 30%, Magureni - 27%. De asemenea, rezultate foarte proaste au inregistrat si elevii de la scolile din: Gemenele si Visani - 37,5%, Bertestii de Jos - 25% si Rimnicelu - 18%.
"Chiar daca unii dintre ei ar vrea sa mai mearga la scoala, parintii le-o taie scurt ca trebuie sa pazeasca vaca"
Directorul scolii din Marasu, invatatorul Ionel Munteanu, cunoaste situatia acesta, dar spune ca de ani de zile incearca sa lupte cu ea si nu a reusit sa schimbe nimic. "Cel mai important motiv pentru care elevi cu medii mari in gimnaziu nu promoveza Testele Nationale este dezinteresul pentru examen datorita politicii familiei. Copiii sint dati peste cap de realitate. In clasa a VIII-a ei vad clar ca nu mai au nici un viitor. Chiar daca unii dintre ei ar vrea sa mai mearga la scoala, parintii le-o taie scurt ca trebuie sa pazeasca vaca, oaia, capra, sa munceasca pamintul. Adevarul este ca oamenii de aici sint foarte saraci si, daca nu cresc animale, nu au din ce sa traiasca. Copiii invata in primii ani de ascoala, apoi, cind ajung la final renunta pentru ca nu au ce sa faca. Bani nu au sa mearga mai departe. Asa se explica faptul ca ei au note mari, dar la Testare nu reusesc. Pe linga acest motiv mai este si faptul ca majoritatea profesorilor sint necalificati, iar acest lucru isi spune cuvintul. Noi vom analiza toate aceste cauze si vom incerca sa facem ceva, dar atita vreme cit oamenii sint foarte saraci, numai cu vorbe nu poti schimba mare lucru", a explicat directorul scolii din Marasu, Ionel Munteanu.
Acolo unde nu sint multi elevi in aceasta situatie, cum s-a intimplat la scoala din Chiscani, directorii au alte explicatii. Cea mai simpla este aceea ca elevii au note mari la disciplinele mai putin importante, iar la cele de examen au cinci, sase. Aceeasi explicatie a dat-o si directorul Scolii "Ion Creanga", prof. Victor Buzea, care este convins de acest lucru in cazurile elevilor care au medii mari dar pica Testarea Nationala. Un alt motiv mentionat ar fi blocajul psihic in fata presiunii imense care apasa asupra Testarii. "Eleva de la noi care a avut media la gimnaziu 9,52 a picat Testele Nationale din cauza matematicii. Ea avea mereu o teama de acest obiect si spunea mereu ca nu o sa faca la examen, iar acest lucru chiar s-a intimplat. S-a blocat pur si simplu, insa ea a fost serios afectata de acest esec. A fost darimata, nici nu mai voia sa iasa din casa. Din acest punct de vedere poate ca aceasta ierarhizare a elevilor nu este tocmai binevenita sau poate ca ei ar trebui sa beneficieze de serviciile unui psiholog, care sa le explice ca in cazul unui esec nu este totul pierdut, ca un examen se mai poate da si in alt an. La noi la scoala vine un psiholog doar o data pe luna. Pentru acesti copii este putin. Mai ales cei de clasa a VIII-a au neaparata nevoie", a explicat directorul scolii din Chiscani, profesoara de matematica Didina Tiganus.
"Sintem tentati sa lucram doar cu virfurile si pe ceilalti sa-i lasam la un nivel care se dovedeste apoi insuficient"
Anul acesta, statisticile pe discipline au aratat faptul ca elevii s-au descurcat cel mai greu tot la matematica, desi aparent, subiectele au fost mai usoare decit anul trecut. Astfel, la limba si literatura romana au promovat 90% dintre elevi, la matematica 85%, la istorie 98%, iar la geografie 97%. Profesorii considera ca este greu de realizat comparatia intre limba si literatura romana si matematica pentru ca la limba si literatura romana baremul poate fi mai lejer, o exprimare poate fi considerata corecta si sa i se acorde un anumit punctaj, in timp ce la matematica totul este foarte clar: ai obtinut rezultatul, ai scris formula, ai facut desenul, primesti punctele, altfel nu. Nu exista posibilitatea de a interpreta nimic. "De obicei matematica este cea care departajeaza. La matematica nu exista puncte la dispozitia profesorului. La matematica, la prima parte se putea gresi din neatentie. La ultima parte nu mi s-a parut ca anul acesta ar fi fost mai usor decit anul trecut. Problema anul trecut se rezolva treptat, cerintele fiind pasi pentru realizarea cerintei finale. Anul acesta nu a fost asa si daca nu vedeai rezolvarea pierdeai multe puncte. Numai aparent a fost mai usor decit anul trecut", a apreciat prof. Victor Buzea.
Aceeasi parere despre matematica o are si profesoara Didina Tiganus de la scoala din Chiscani. "Matematica a fost intotdeauna nuca tare a Testelor Nationale, iar la noi, profesorii de matematica, exista tendinta de a indopa elevii cu tot felul de teorii complicate, uitind ca trebuie sa punem accentul pe acumularea cunostintelor minime, ca elevii trebuie mai intii sa invete foarte bine sa rezolve lucrurile simple. Programa este inca foarte incarcata, aproape la fel ca la inceput, manualele nu sint descongestionate, iar noi avem tendinta de a le da tot ce este in manual, chiar daca nu e in programa. Copiii sint derutati. Stim ce sa facem pentru Testare, dar sintem tentati sa lucram doar cu virfurile si pe ceilalti sa-i lasam la un nivel care se dovedeste apoi insuficient. La toate acestea se adauga si dezinteresul parintilor. Multi sint plecati sa munceasca in strainatate sau sint plecati toata ziua in oras la munca, iar copiii sint lasati de izbeliste, in grija vecinilor, a bunicilor. Unii parinti nu au venit opt ani pe la scoala. Cu toate insistentele noastre refuza sa colaboreze. Anul acesta vrem sa incercam noi politici de apropiere a parintilor de scoala, vrem sa vedem unde gresim si sa nu mai repetam", a spus profesoara Didina Tiganus.
O comparatie intre rezultatele de la geografie si cele de la istorie arata ca, in sfirsit, dupa ani de zile s-a reusit realizarea unor subiecte apropiate ca dificultate la istorie si geografie. In fiecare an la istorie era mai greu decit la geografie, subiectele solicitau mai multa atentie, mai multe cunostinte, iar promovabilitatea si notele erau, in consecinta, mai mici la istorie decit la geografie. Anul acesta promovabilitatile de la cele doua discipline au fost sensibil egale. Mai mult, procentul de note de zece a fost mai mare anul acesta la istorie, 11% fata de numai 8% note de zece la geografie, ceea ce pina acum nu s-a mai intimplat. Proportia de note intre 8 si 9,99 este de 41% la istorie si de 50% la geografie. Adica, in sfirsit, acest examen a intrat in normalitate, iar elevii nu sint dezavantajati daca aleg o disciplina sau alta, asa cum se intimpla pina acum.
BISCUIT:
Topul scolilor brailene
In privinta topului scolilor, cifrele oficiale, dupa contestatii, arata ca la nivelul municipiului sint numai cinci scoli cu promovabilitate 100%: "Murgoci", "Balcescu", "Iorga", "Cerna" si "Waldorf". Daca la primele patru este firesc sa se intimple asa pentru ca fiecare scoala are o singura clasa cu copii selectati, si rezultatele se repeta in fiecare an, la "Waldorf" este primul an cind promoveaza toti candidatii, desi la unii diferenta dintre media din anii de gimnaziu si media de la Testele Nationale este mai mare de doua puncte, ceea ce ridica semne de intrebare asupra corectitudinii evaluarii elevilor in cei patru ani de gimnaziu.
Promovabilitati foarte mari au inregistrat, scolile: "Mihai Eminescu" - 98%, "Mihu Dragomir" - 97,6%, Liceul de Arta - 96%, "Al. I. Cuza" si "Fanus Neagu" - 94%, "Valsan" Faurei si "Perpessicius" - 94%, "Ion Creanga" - 92%, Liceul cu Program Sportiv, "V. Alecsandri", "Mihai Viteazul", "Sf. Andrei", nr. 10 - 91%. pentru aceste institutii aceste promovabilitati sint ceva firesc, aproximativ acestea fiind rezultatele in fiecare an, singurul lucru care se schimba este locul in ierarhia de la virf, in functie de calitatea promotiilor. De remarcat ca la Scoala nr. 24 din Chercea s-a produs un salt de la 48% anul trecut, la 64% anul acesta. Nu este o promovabilitate acceptabila, insa saltul fata de anul trecut demostreaza ca scoala este pe drumul cel bun. Din pacate, la Scoala nr. 5 promovabilitatea este de doar 20%. E adevarat, este dubla fata de anul trecut, insa cifra oricum se situeaza la un nivel greu de inteles.
In mediul rural doar doua scoli au reusit sa aiba promovabilitati integrale, la Gradistea si Plopu. Rezultate bune, peste 85% promovati, au inregistrat unitatile scolare din: Scortaru Nou, Baraganu, Tichilesti, Ulmu. Ca de obicei, foarte prost se prezinta scolile din Balta Brailei - Marasu - 37%, Frecatei - 30%, Magureni - 27%. De asemenea, rezultate foarte proaste au inregistrat si elevii de la scolile din: Gemenele si Visani - 37,5%, Bertestii de Jos - 25% si Rimnicelu - 18%.
