Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Maternitatea brăileană, "înghiţită" de Spitalul Judeţean

 

Ceea ce, în urmă cu câteva luni, părea doar o ameninţare a Ministerului Sănătăţii, respectiv desfiinţarea spitalelor, contestată mai mult sau mai puţin de autorităţile locale, acum prinde din ce în ce mai mult contur. Până la 1 iunie, termenul limită pentru semnarea contractului cadru, Ministerul Sănătăţii vrea să mai "termine" o serie de spitale. Printre acestea se numără şi Maternitatea brăileană, care este "absorbită" de Spitalul Judeţean de Urgenţă Brăila, în procesul de clasificare.

Ieri, consilierii judeţeni au aprobat proiectul de hotărâre privind propunerea de desfiinţare şi reorganizare a Spitalului de Obstetrică-Ginecologie ca structură fără personalitate juridică în cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Brăila. În urma reorganizării celor două unităţi spitaliceşti prin comasare, în cadrul judeţeanului brăilean vor funcţiona 1.215 paturi pentru spitalizare continuă şi 72 paturi pentru spitalizare de zi. Concret, vor fi reintegrate în cadrul judeţeanului următoarele secţii de la Maternitate: secţia Obstetrică-Ginecologie I, cu 68 de paturi, secţia Obstetrică-Ginecologie II, tot cu 68 de paturi, secţia neonatologie, cu 50 de paturi, secţia ATI, cu 15 paturi şi încă 12 paturi pentru spitalizarea de zi. Cât despre personalul de specialitate medico-sanitar, auxiliar sanitar, tehnico-economic, administrativ şi de întreţinere, care îşi desfăşoară în prezent activitatea în cadrul Spitalului de Obstetrică-Ginecologie, ce se desfiinţează, va fi preluat în totalitate de către Spitalul Judeţean de Urgenţă Brăila. Alternativa la comasarea celor două unităţi era încadrarea Maternităţii în categoria V, deoarece este spital de tip monospecialitate, ceea ce ar fi avut implicaţii negative asupra finanţării activităţii, după cum a arătat conducerea în raportul de specialitate. Pe de altă parte, pentru ca Spitalul Judeţean să îndeplinească cerinţele de încadrare într-o categorie superioară, se impunea să cuprindă şi secţii de ginecologie, neonatologie, compartiment şi cabinete de specialitate în ambulatoriul integrat spitalului.

Spital de categoria a III-a

Şeful Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Brăila, dr. Gabriel Ciochină, a explicat că, în urma unei analize efectuate în interiorul Spitalului Judeţean, propunerea de încadare a unităţii spitaliceşti, trimisă către Ministerul Sănătăţii, vizează categoria a III-a de competenţă, deşi, după cum a precizat preşedintele CJ Brăila, ţinta o reprezintă categoria I. "Atâta timp cât s-a făcut precizarea că solicitarea Spitalului Judeţean a fost pentru ceea ce înseamnă categoria I, într-adevăr, pe această categorie, spitalul trebuie să desfăşoare activitate de cercetare ştiinţifico-medicală precum şi de educaţie ştiinţifico-medicală (...) Deci, sunt mai multe puncte pentru care Spitalul Judeţean nu se încadrează în categoria I, nu se încadrează nici pe categoria a II-a. În urma analizei care s-a făcut în interiorul instituţiei, propunerea trimisă către Minister a fost pentru categoria a III-a, dar cu plan de conformare", a precizat dr. Ciochină, adăugând că în planul de conformare "este trecută şi înfiinţarea unei secţii de psihiatrie".

Gabriel Ciochină a mai precizat că, dacă Spitalul Judeţean nu va îndeplini condiţiile minime de clasificare, Ministerul Sănătăţii îl poate declasifica: "În momentul îndeplinirii criteriilor minime de încadrare, spitalul va fi încadrat la categoria a III-a. Condiţia este ca să se îndeplinească toate până la 31 decembrie 2011. În caz contrar, spitalul va fi declasificat dacă nu va reuşi să îndeplinească acest obiectiv (...) În momentul de faţă, clasificarea spitalelor trebuie să fie realistă, existând în metodologia pentru clasificarea spitalelor, în funcţie de competenţă, şi prevederi legale vizavi de schimbarea categoriei de clasificare. Deci, ulterior, dacă spitalul va întruni şi alte condiţii se poate schimba şi această categorie".

Ţineţi-vă bine!

Dacă dr. Gabriel Ciochină a avut o expunere limpede şi coerentă pe marginea clasificării unităţilor spitaliceşti, şeful pesedist al CJ Brăila a ales calea unui festivism năucitor. Dezvoltând un discurs egocentric, preşedintele CJ a explicat, cu o turaţie verbală incoerentă, cele mai năstruşnice viziuni, conţinând tipuri de aparate medicale, existenţa unui presupus turism medical, teoria conspiraţiei gălăţene sau informaţii gen Wikipedia. Selectăm câteva "pasaje" din discursul preşedintelui CJ, inclusiv cu greşelile de exprimare: "După ceea ce avem noi ca şi dotare, Brăila va avea cea mai bună imagistică din spitalele judeţene, deci este un punct forte. S-a rezolvat problema centrului de glaucom. Poate din iunie vom deschide şi centrul de excelenţă pentru chirurgia urechii. Eu am cumpărat majoritatea aparaturii, iar acum suntem în faza în care lucrăm la caietele de sarcini pentru microscoape ultraperfomante pentru oftalmologie, pentru ORL, pentru ceea ce numim noi «orbul-găinii», un aparat «laser cu argon» se numeşte, costă 100.000 de euro, dar va rezolva problema celor care sunt cu diabet (...) Alt aparat este un aparat Vario 700, ca şi model, dar nu neapărat trebuie să fie din ăsta, care ne va rezolva problema neurochirugiei şi problema de mâini tăiate şi refacerea zonei respective. Este un aparat ultraperfomant, probabil că discutăm în jur de 250.000 de euro, cu finanţare jumate de la Spital, jumate de la Consiliul Judeţean (...) Pe Imagistică există deja o listă de aşteptare, pe Glaucom s-a ajuns la o perioadă destul de lungă. Încercăm să dezvoltăm secţii noi. Discutăm despre endocrinologie de 25 de paturi, despre nefrologie de 25 de paturi (...) Noi n-am fost capabili, şi trebuie să-mi fac mea culpa, ca şi cei dinainte, că n-am reuşit până astăzi să avem universitatea noastră, a brăilenilor. Am încercat, am fost foarte aproape, dar au schimbat-o atunci pe doamna Andronescu şi n-am mai reuşit. Poate nici factorul politic local n-a avut intenţia asta, iar Galaţiul, ca de obicei, n-are interes ca Brăila să aibă universitate (...) Pentru ştiinţa dumneavoastră, vreau să vă spun că un medicament care are o anumită cotă de piaţă poate să depăşească, ca şi cercetare, 1 miliard de euro. Probabil că ştiţi că astăzi industria medicamentului, ca şi pondere valorică, a depăşit industria armamentului (...) Faptul că toată imagistica pe care o luăm, inclusiv microscoape, are sistem video încorporat. Studenţii poate (sic!) să urmărească şi înregistrarea (...) Important e că suntem brăileni şi cred că nu trebuie să fim mai catolici decât Papa atunci când luăm decizii în interesul populaţiei brăilene. Nu mi-am propus să dăm 6 milioane de euro pe două aparate de imagistică şi să facem vreo poză cu ele. Au început să vină colegii noştri de pe lângă Brăila, pentru că sunt aparate mai noi, au rezoluţie mai bună".
Preşedintele CJ a mai adăugat că, pentru a accede la gradul I de competenţă, autorităţile judeţene s-au gândit la următorul plan: "Noi tragem pentru categoria I, din următoarele motive: o parte dintre doctorii existenţi, cei care sunt vor deveni profesorii facultăţii din Galaţi, cu carte de muncă la Spitalul Judeţean Brăila. Am început să lucrăm şi pe tema cercetării".

În ceea ce priveşte Centrul de Glaucom, preşedintele CJ a explicat că acesta va fi funcţionabil începând cu săptămâna viitoare, când Spitalul Judeţean va primi aprobare de la Ministerul Sănătăţii.

Fondurile europene de 6 milioane de euro, încotro?

La Maternitate, lucrările de reabilitare şi dotări cu aparatură ar fi trebuit să continue anul acesta printr-un program derulat cu Ministerul Sănătăţii cu fonduri de la Banca Mondială în valoare de peste 6 milioane euro. Una dintre temerile cele mai mari legate de comasarea spitalelor este şi întrebarea ce se va întâmpla cu aceste fonduri, în condiţiile în care Spitalul de Obstetrică- Ginecologie nu mai are personalitate juridică. Dacă în urmă cu câteva luni, conducerea spitalului considera inoportună comasarea, tocmai pe argumentele care ţin de finalizarea unor proiecte cu fonduri nerambursabile, informaţii mai recente pe care managerul le-a primit de la Ministerul Sănătăţii sugerează că cele 6 milioane de euro nu ar fi totuşi pierdute. "Documentaţia pentru acest proiect a fost depusă încă din 2007. Ministerul Sănătăţii a trimis avizul către Banca Mondială şi Banca Europeană de Investiţii. Aşteptăm ca în două luni să vină aprobarea băncii. Ne-am pus şi noi întrebarea ce se întâmplă cu fondurile în cazul în care nu mai avem personalitate juridică. În urmă cu o lună, am vorbit cu responsabila care se ocupă de implementarea proiectelor la Ministerul Sănătăţii şi mi-a spus că totul este în regulă, Maternitatea brăileană este cap de listă pentru reabilitare. De la minister ne-au comunicat că fondurile nu se pierd. Condiţia Băncii Mondiale este ca unitatea sanitară să-şi menţină aceeaşi destinaţie un anumit număr de ani", ne-a declarat ec. Radu Duţu, managerul Spitalului Obstetrică- Ginecologie.
În ceea ce priveşte soarta angajaţilor Maternităţii, managerul s-a arătat convins că nu vor fi făcute restructurări, ca urmare a promisiunilor primite de la preşedintele Consiliului Judeţean. De asemenea, Duţu a mai precizat că numărul de paturi a rămas acelaşi.




Categorie articol: 

Comentarii