Mergi la conţinutul principal

"Marea Britanie îmi oferă timp"

* într-o discuţie de mai mult de o oră, Steluţa a arătat cât de încântată este de Marea Britanie, de cursuri, de viaţa de student sau de prietenii pe care şi i-a făcut

- Cum ai descrie viaţa de student la Essex?
- Cuvântul potrivit este completă. Sunt de toate, pentru toţi, sunt foarte flexibili când vine vorba de cursul pe care-l alegi, de module, dar foarte stricţi la notă. În plus, aici găseşti tot timpul ceva de făcut, sunt tot felul de societăţi şi cluburi sportive. Există atât de multă diversitate, încât nu ai cum să nu te integrezi undeva, să găseşti ceva care să ţi se potrivească perfect.
- Dar oraşul?
- Oraşul este adorabil, nu este foarte mare şi este unul dintre cele mai vechi din Anglia. Are străduţele alea înguste, care mie îmi plac la nebunie. E o adevărată plăcere să te plimbi pe aici. Şi cu toate că este mic, nu este deloc o atmosferă plictisitoare, i-aş da 10 pentru toată gama de distracţii pe care o oferă: parcul de skating Roller World, castelul de aici sau grădina zoologică, care este foarte tare.
- Care a fost prima impresie când ai ajuns acolo?
- Eram obosită şi singură cu bagajele şi nu prea ştiam unde să mă duc şi au venit oamenii în tricouri verzi, care m-au ajutat cu bagajele şi m-au dus în camera mea. Când am ajuns aici în apartament, m-am uitat pe geam şi mă gândeam: "chiar sunt aici... chiar sunt aici" şi tot nu-mi venea să cred. Apoi au început să vină şi ceilalţi, am vorbit, am fost la o petrecere unde am cunoscut mai mulţi oameni şi n-am avut timp să mă gândesc că mi-e dor de casă. Acum, aici mă simt ca acasă. Prima dată eram confuză că sunt mulţi oameni, campusul mi se pare imens, dar din prima zi mi-am făcut prieteni şi nu m-am mai gândit cât de departe sunt. E bine că ai o întreagă săptămână numai ca să te acomodezi.

- Să înţeleg că ţi-a plăcut "noua ta casă". Cum sunt campusurile, condiţiile de cazare?
- În primul rând sunt foarte bucuroasă că o să rămân în aceeaşi cameră şi la anul. Este exact aşa cum mi-am dorit întotdeauna: o casă cu mulţi oameni, aici suntem 16. Singura parte neplăcută este la bucătărie: acolo e mai mereu un dezastru pentru că nu toată lumea îşi spală vasele la timp. Dar per total rămâne superb, stau singură în cameră (aici nimeni nu împarte camera cu nimeni), avem două duşuri şi patru wc-uri, dar nu stai niciodată la rând pentru că fiecare are programul lui. Plus că la etajul 11, unde stau eu, este o privelişte absolut superbă.
- Descrie-mi priveliştea.
- De la mine din cameră pot vedea toată partea de sud a campusului şi în depărtare se vede câmpul, care este foarte verde, iar la apus, parcă ar fi magic. Am nişte poze cu un apus de o frumuseţe... să vezi cum apune soarele peste atâta verde.
- Pare încântător. Oricum, peisaje superbe sunt şi la noi, dar ce-i oferă Marea Britanie unui student şi România nu-i oferă?
- Timp!!! Foarte mult timp! Ai aici opt ore pe săptămână, nu pe zi. Ai destul timp să citeşti, să te duci la petreceri, să stai degeaba, să faci sport, să faci parte din ce societate vrei.

15stelu2"Predatul este altfel pentru că profesorii îţi sunt prieteni"

- Cum se predă la Essex?
- Profesorii mei de anul ăsta au fost toţi tineri şi sunt extrem de entuziaşti, iar în zilele în care nu este atmosfera aia foarte tensionată că eşti în clasă şi nu ai citit tot ce trebuia să citeşti sau nu te-ai pregătit cum ar fi trebuit, este perfect. Ţi se explică totul, nicio întrebare nu este considerată neimportantă şi niciun răspuns nu este în totalitate greşit. Nu zic că la liceu nu ne ajutau profesorii sau ceva de genul ăsta, ci doar că aici este mult mai multă libertate. Predatul este altfel pentru că profesorii îţi sunt prieteni. Aici le spui pe numele mic dacă nu sunt cu mult mai în vârstă ca tine.
- Sunt mulţi studenţi români?
- O grămadă, numai în apartamentul în care stau eu mai sunt trei, dar nu obişnuiesc să stau cu ei. Adică e ok, mai vorbesc cu ei, dar nu fac parte din Romanian Society sau organizaţii cu şi pentru români.
- Ai vreun motiv special pentru asta?
- Pur şi simplu nu văd de ce. Essex are 40% studenţi internaţionali, dintre toţi oamenii de aici de ce aş alege să stau lipită de români? Am stat 18 ani cu ei, nu zic că acum nu vreau să mai aud de români, numai că aici nu m-ar ajuta cu nimic: engleza mea nu s-ar îmbunătăţi, n-aş învăţa nimic despre alte culturi.
- Nu-ţi face griji, nu te suspectam de antinaţionalism. Cum te-ai îmbogăţit cultural? Ce oameni ai cunoscut, ce ai aflat despre ţările lor, despre culturile lor?
- Cred că cel mai important lucru pe care l-am învăţat a fost să accept oamenii mai uşor, oricât de ciudate mi s-ar părea obiceiurile lor. Adică, la început, tot eşti cumva surprins, dar devii tolerant. Iar eu acum simt că oamenii îmi sunt apropiaţi indiferent de naţionalitatea lor. Am prieteni foarte buni, francezi, norvegieni, lituanieni şi aşa mai departe. Până acum am fost în Franţa la prietena mea Claire şi am vizitat Parisul. Vezi, dacă aş sta doar cu Romanian Society, m-aş simţi prinsă într-un circuit închis, n-aş afla nimic nou.
- Ca student îţi găseşti uşor de lucru part-time? Tu lucrezi? Ce faci, cât timp şi cu cât eşti plătită?
- Da, am găsit uşor, din trimestrul II. Oricum, în februarie este perioada principală de recrutări, dacă vrei să munceşti n-ai cum să nu găseşti. E o chestie ciclică, noii studenţi sunt angajaţi în locul celor din anul trei, care se pregătesc să plece. Am făcut parte din ceea ce în engleză se numeşte promotions and ticket staff, adică pun postere prin campus, vând bilete la diferite evenimente, împart pliante prin turnuri şi case şi sunt plătită cu 5.83 lire pe oră. Perioada de ore depinde de la săptămână la săptămână, pot să lucrez trei ore sau 20, plus că mai sunt şi ore suplimentare. Nu este un program stabil. Dar în perioada asta nu am avut prea multe de promovat, aşa că am mai aplicat şi pentru foodbar assistant.
- Ai reuşit să vizitezi Londra? Ştiu că e cam la 80 de km de Colchester.
- Încă nu, doar aşa cât am aşteptat autobuzul, trenul. Dar pe 25 mai o să mă duc şi o să stau acolo toată ziua, deci îţi imaginezi că de abia aştept.
- Regreţi vreodată că ai plecat? Dar te-ai întoarce după ce termini facultatea?
- Nu regret niciodată. Normal că mi se face dor de casa mea, de părinţii mei, de sora mea mai mică, de toate rudele, de prieteni, dar vorbesc cu ei pe Skype şi asta ajută mult. În plus, aici deja mă simt ca acasă, am prieteni, muncesc, mă duc la şcoală, am tot ceea ce-mi trebuie, aşa că nu regret că am plecat. A doua întrebare nu-mi place, o să trăiesc şi o să văd. De întors sigur o să mă întorc. De cel puţin două ori pe an.

 


Invităm cititorii la dialog civilizat şi constructiv, bazat pe respect faţă de autori sau alţi cititori. Mesajele care conţin cuvinte obscene, anunţuri publicitare, atacuri la persoană, trivialităţi, jigniri, ameninţări şi cele vulgare, xenofobe sau rasiste sunt interzise de legislaţia în vigoare. Aceste tipuri de comentarii vor fi şterse de către moderatori şi pot duce până la blocarea accesului la a mai posta comentarii pe obiectivbr.ro. Totodată, autorul comentariului îsi asuma eventualele daune, în cazul unor actiuni legale împotriva celor publicate. Pentru a avea acces la comentarii si a putea comenta trebuie sa fiti logati in disqus.com / facebook.com / google.com / twitter.com in browserul in care accesati site-ul nostru.


 

 
 

• Director general: Monica Paraschiv

• Director: Silvia Preda

• Şef departament publicitate: Sorin Preda

• Redactor Şef: Florentin Coman

• Redactor Şef Adjunct: Ionuţ Condoliu

  • Adresa: Brăila, Str. Mihai Eminescu, nr. 56, etaj 2
  • Telefon: 0239-611053
  • Fax: 0239-611054
  • E-mail: redactie@obiectivbr.ro