• la Măxineni, Sfânta Liturghie a fost săvârşită de ÎPS Casian, arhiepiscopul Dunării de Jos • brăilenii din municipiu au sărbătorit hramul bisericii “Sf. Ioan Botezătorul”, lăcaşul de cult de pe Calea Galaţi construit la începutul sec. XX şi aflat acum în ample lucrări de reparaţii şi consolidare
Ieri, 29 august, în ziua praznicului Tăierii capului Sfântului Proroc Ioan Botezătorul, credincioşii brăileni au asistat la doua mari evenimente, unul la Mănăstirea Măxineni, altul la Biserica “Sf. Ion Botezătorul” din municipiu.
La Măxineni, în biserica voievodală, Înaltpreasfinţitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, înconjurat de un sobor de ieromonahi, preoţi şi diaconi, a oficiat Sfânta Liturghie, în prezenţa rugătoare a evlavioşilor credincioşi, dar şi a stareţilor, stareţelor şi duhovnicilor Sfintelor Mănăstiri din Arhiepiscopia Dunării de Jos, participanţi la Sinaxa monahală. Credincioşii prezenţi au avut bucuria duhovnicească de a se închina şi la moaştele sfinţilor Ioan Botezătorul, Sfântul Vasile cel Mare, Sfântul Ioan Casian, Sfântul Constantin Brâncoveanu şi Ioan Maximovici, aflate în patrimoniul sacru al acestei mănăstiri.
În cuvântul de învăţătură, chiriarhul Dunării de Jos a vorbit despre viaţa, activitatea şi sfârşitul jertfelnic al Sfântului Proroc Ioan Botezătorul şi a subliniat exemplul lăsat de acest mare sfânt pentru o vieţuire curată şi înţeleaptă, atât la tinereţe, cât şi la maturitate şi la bătrâneţe.
“Sărbătoarea de la încheierea anului bisericesc este închinată Sfântului Slăvitului, Înainte Mergătorului şi Botezătorului Ioan, dascălul pocăinţei curăţitoare care ne aduce în faţă Mântuitorului Hristos spre a ne ierta şi curăţi de toate fărădelegile noastre. Sfântul Ioan este dascălul milosteniei şi al unei vieţuiri înţelepte între fraţi în comunitate, dar mai ales este dascălul vieţuirii curate îndeosebi în familie şi dascălul tinereţii şi al tinerilor pregătiţi să meargă bucuroşi ca florile vieţii pentru a păşi într-un nou an şcolar. Sfântul Ioan Botezătorul este şi dascălul inspirator al vieţii monastice, foarte multe mănăstiri îl au ca ocrotitor, îl ascultă şi îl consultă, el fiind şi primul părinte sufletesc al Sfântului Apostol Andrei. Întrucât Sfântul Ioan Botezătorul este ocrotitorul acestei mănăstiri reînviate de la Măxineni, am găsit de bine să mulţumim lui Dumnezeu astăzi, nu numai cu obştea sfintei Mănăstiri de la Măxineni, ci şi cu reprezentanţii obştilor monahale din eparhie, întruniţi în sinaxă”, a spus ierarhul Dunării de Jos.
Aşezată strategic, la confluenţa râurilor Siret şi Buzău, mănăstirea a fost ctitorită de domnitorul Matei Basarab al ţării Româneşti în perioada 1636-1637. Vechea biserică făcută de domnitorul Matei Basarab, ajunsă ruină, a fost restaurată cu binecuvântarea şi strădania neobosită a Înaltpreasfinţitului Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, iar stăreţia şi zidul de incintă au fost refăcute din temelii.
Biserica “Sf. Ioan Botezătorul” şi-a sărbătorit hramul
La mai bine de un secol de la sfinţire, parohia “Sf. Ioan Botezătorul”, de pe Calea Galaţi, şi-a sărbătorit patronul spiritual, Sfânta Liuturghie fiind oficiată de preotul paroh Maricel Chiriţă şi de preotul slujitor Costache Tureatcă. Biserica s-a dovedit neîncăpătoare pentru credincioşii care au postit ieri, după obicei, şi s-au rugat Domnului la praznicul Tăierii capului Sfântului Ioan Botezătorul.
Aşezată pe una din cele mai importante şi mai vechi artere ale oraşului, Biserica “Sf. Ioan Botezătorul” a fost construită în perioada 1900-1912, pe locul unde mai înainte fusese un paraclis din paiantă, ridicat de către locuitorii cartierului în anul 1895. Construcţia, realizată din cărămidă arsă, a fost finalizată în anul 1912, prin eforturile preotului paroh Radu Iancu şi a unui comitet coordonat de epitropii O. Chiscăneanu şi Paul Tudose.
Pictura bisericii a fost realizată de pictorul M. Stănescu, iar icoanele mari, împărăteşti, sunt opera celebrului pictor brăilean Matache Orăşeanu, care a zugrăvit icoane în mai toate lăcaşele de cult, cu precădere în a doua jumătate a sec. XIX. Icoanele respective au împodobit, mai întâi, vechiul paraclis.
Sfântul lăcaş a fost sfinţit la data de 29 august 1912, în prezenţa P.S. Nifon Nicolescu, Episcopul Dunării de Jos, a unui sobor de preoţi şi a cetăţenilor urbei.
Biserica “Sf. Ioan Botezătorul” a fost construită în stil bizantin, cu planul în formă de cruce. De-a lungul timpului, ea a avut nevoie de mai multe lucrări de reparaţii şi consolidare.
Astfel, în anul 1927, a fost restaurată pictura bisericii şi a fost instalat parchetul, iar în anul 1947 a fost reparată o parte din zidărie. De asemenea, în anul 1974 a fost refăcută pictura murală (deteriorată din pricina fumului lumânărilor), iar în anul 1987 s-au realizat lucrări de consolidare şi reparaţii, construcţia fiind serios afectată de cutremurul din martie '77. Slujba de resfinţire a fost oficiată în anul 1988, de către P.S. Episcop Epifanie Norocel al Buzăului.
Contemporan cu Iisus Hristos, Sfântul Ioan Botezătorul a fost cel care a pregătit calea Domnului şi a murit de moarte mucenicească, din pricina fărădelegilor regelui Irod Antipa (mort în anul 39), fiul lui Irod cel Mare, cel care i-a ucis pe pruncii din Betleem. Irod Antipa luase de nevastă pe soţia fratelui său, Filip. Pentru aceasta, Sfântul Ioan îl mustra înaintea tuturor. Irod a poruncit ca prorocul să fie întemniţat, dar nu l-a ucis, pentru că se temea de popor şi chiar îl asculta uneori, luând aminte la cuvintele lui. Şi a stat Ioan mai multe luni în temniţă, în cetatea Maherus de lângă Marea Moartă. Şi, fiind cercetat de ucenicii săi, Sfântul îi întărea în vestirea lui Mesia, Care venise în lume, trimiţându-i să-L vadă şi să-L asculte. De ziua sa de naştere, Irod a băut mult şi după dansul fiicei Irodiadei, Salomeea, i-a promis acesteia că-i va îndeplini orice dorinţă. Sfătuindu-se cu mama ei, Salomeea i-a cerut lui Irod, “pe tipsie”, capul Sfântului Ioan Botezătorul. Şi astfel a trecut la cele veşnice Sfântul Proroc Ioan Botezătorul.
