După o perioadă de calm relativ, Marcel Constantin agită apele în Garda Financiară Brăila: îşi vrea înapoi fotoliul de comisar şef, iar pentru asta este dispus să se lupte cu Ministerul de Finanţe şi cu Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF). De altfel, în cursul lunii trecute, a acţionat în instanţă cele două instituţii pe care le acuză că l-ar fi dat jos pe nedrept din fruntea GF Brăila, numai pe criterii politice. Supărat peste măsură, Constantin cere suspendarea executării prevederilor ordinului său de revocare din funcţia de comisar şef, precum şi a ordinului prin care a fost numit noul director coordonator al GF Brăila, Silviu Stănescu. Dacă instanţa ar aproba prima parte a cererii se va ajunge la situaţia hilară în care Garda Financiară Brăila ar avea doi şefi: un director coordonator şi un comisar şef, dar fără drept de conducere, întrucât atributele conducerii au fost acordate prin contract celui pe care Constantin încearcă acum să-l dea jos. În afară de argumentul politic, Constantin mai invocă şi încălcarea dreptului său la muncă, dar şi la un trai decent. Şi pentru că tot veni vorba despre un "trai decent" interesant de punctat este faptul că, în ultimele luni la conducerea GF Brăila, Marcel Constantin a înregistrat venituri medii lunare de circa 6.000 lei (60 milioane lei vechi), inclusiv stimulente. În plus, de pe urma firmei conduse de Constantin junior, familia a înregistrat venituri anuale de circa 75.000 lei, adică încă 6.250 lei lunar. Iar ca tabloul de familie să fie complet, ar mai trebui adăugat că cererea adresată Curţii de Apel Galaţi poartă antetul cabinetului de avocatură al norei lui Constantin, care are experienţă în speţe îndreptate împotriva ANAF.
"S-a urmărit înlăturarea mea din funcţia publică"
Lupta în instanţă cu Ministerul Finanţelor şi ANAF a început la jumătatea lunii trecute, prin depunerea la Curtea de Apel Galaţi a unei cereri de suspendare a executării actelor administrative prin care Marcel a fost revocat din funcţie, iar Silviu Stănescu a fost numit director coordonator al GF Brăila. În primul rând, Constantin susţine că ordinul de revocare ar fi lovit de nulitate absolută întrucât nu există şi avizul ministrului Finanţelor Publice alături de cel al preşedintelui ANAF. În al doilea rând, ar fi nelegal întrucât atribuţiile aferente postului de conducere nu au fost modificate peste 50%, şi nici condiţiile referitoare la studiile necesare pentru ocuparea postului, aşa cum prevede legislaţia în vigoare. În pledoaria scrisă, Constantin susţine că celebra Ordonanţă 37/2009 prin care au fost schimbaţi în primăvară toţi directorii deconcentratelor ar fi neconstituţională pentru că vizează domenii ce aparţin strict legilor organice, nu a intrat în vigoare respectând principiul bicameralismului şi, în plus, i-ar fi restrâns nepermis dreptul la muncă şi la un trai decent. În acest context, concluzionează fostul comisar şef, măsurile aplicate în baza OUG 37/2009 sunt discriminatorii pe criterii strict politice. De altfel, în susţinerea acestui punct de vedere, Constantin a anexat dosarului de la CA Galaţi şi o serie de materiale din presa locală în care se face referire la împărţirea între structurile locale ale partidelor politice a competenţelor numirii noilor conducători ai instituţiilor deconcentrate.
Demiterea l-a afectat "iremediabil în plan social profesional şi moral"
Către finalul cererii, Constantin încearcă o evaluare a prejudiciului imediat, dar şi viitor, care i-a fost creat prin revocarea sa. În primul rând invocă faptul că pierde o serie de drepturi salariale pe care i le conferea statutul postului pe care îl ocupa. Dar a avertizat că, în cazul în care va obţine anularea actului administrativ, va cere ANAF plata unor despăgubiri însemnând "salariile indexate, majorate şi recalculate, la care se adaugă celelalte drepturi de care aş fi beneficiat ca şi comisar şef". Mai mult, subliniază că eliberarea sa din funcţie după o activitate de 18 ani în fruntea Gărzii Financiare Brăila ar fi produs consecinţe "incomensurabile" care l-ar fi afectat "iremediabil în plan social, profesional şi moral". În acest sens, el a anexat la dosar o copie a materialului publicat de "Obiectiv Vocea Brăilei" imediat după numirea noului director coordonator al GF Brăila, având ca titlu "Constantin a trecut la munca de jos", inspirat din faptul că Marcel Constantin a ales să ocupe un post de simplu comisar. De asemenea, s-a plâns şi de faptul că eliberarea sa din funcţie a avut loc în plină desfăşurare a exerciţiului bugetar anual, fără obţinerea în prealabil a unei descărcări de gestiune, fără evaluarea activităţii sale ori încheierea unui proces verbal de predare/primire a armamentului din dotare.
Legat de partea a doua a cererii adresate CA Galaţi, în care solicită suspendarea ordinului de numire a lui Silviu Stănescu, reclamantul susţine că, din punct de vedere juridic, actul administrativ are caracter accesoriu ordinului de eliberare a sa din funcţia de comisar şef. "Interesul este unul public, general: dacă nu s-ar admite şi suspendarea ordinului de numire s-ar ajunge la o incoerenţă a aplicării unei eventuale soluţii de suspendare a ordinului de destituire. Este evident că nu pot coexista 2 persoane cu aceeaşi funcţie de conducere câtă vreme organigrama nu prevede funcţia de comisar şef şi funcţia de director coordonator", a punctat Constantin.
Nicio vorbă însă despre propria decizie de a nu participa la concursul organizat de ANAF pentru ocuparea noului post creat - director coordonator - context în care partea cu "îngrădirea dreptului la muncă" nu stă în picioare, cu atât mai mult cu cât ANAF i-a oferit şi a ales, în final, un post de comisar clasa I cu grad profesional superior tot în cadrul GF Brăila.
"Ordinul de numire nu este o consecinţă juridică a ordinului de revocare din funcţie"
Contactat de reporterii "Obiectiv", directorul coordonator al GF Brăila, Silviu Stănescu, a confirmat existenţa unui dosar având ca speţă contencios administrativ pe rolul Curţii de Apel Galaţi, reclamant fiind fostul comisar şef Marcel Constantin. Potrivit informaţiilor de pe portalul Ministerului Justiţiei, primul termen în dosar a fost în iulie, următorul stabilit de completul CA Galaţi fiind 25 august. "Dumnealui solicită suspendarea ordinului de revocare din funcţia de comisar şef precum şi a ordinului de numire a mea în funcţia de director coordonator al Secţiei judeţene Brăila a Gărzii Financiare. Din punctul meu de vedere, ordinul de numire a mea nu este o consecinţă juridică a ordinului de revocare din funcţie, aşa cum invocă reclamantul în cerere, deoarece fundamentarea juridică a celor două acte administrative se axează pe acte normative diferite", ne-a declarat Stănescu.
Reamintim că la data de 25 mai 2009, prin ordin al preşedintelui ANAF, la conducerea GF Brăila a fost numit Silviu Stănescu, după declararea acestuia ca admis în urma unui concurs organizat la Bucureşti pentru ocuparea funcţiei de director coordonator. Stănescu a semnat un contract de management cuprinzând indicatori de performanţă de a căror îndeplinire depinde prelungirea mandatului la conducerea instituţiei.
După destituire, veniturile salariale s-au înjumătăţit
În ce priveşte "dreptul la un trai decent", o scurtă trecere în revistă a celei mai recente declaraţii de avere a lui Constantin, datată 15 mai 2008, poate fi lămuritoare: 72.500 mp de teren agricol, aproape 2.650 mp de teren intravilan (în parte moştenite de la părinţi), un apartament în Brăila şi două case de locuit dintre care una recent construită, cu o suprafaţă de 307 mp, având o valoare de impozitare de peste 6 miliarde de lei vechi. Nu a menţionat existenţa unor conturi bancare de peste 5.000 euro, în schimb a înregistrat la capitolul datorii un CAR de 30.000 lei scadent anul viitor. Ca venituri declarate, Constantin a completat salariul de 59.140 lei, adică aproape 6.000 lei lunar, plus venituri din chirii în cuantum total de 3.600 lei. Surse din cadrul ANAF au explicat că nivelul salariului fostului comisar şef s-a situat în ultima perioadă a mandatului la circa 6.000 lei lunar, inclusiv stimulente, iar acum, după eliberarea din funcţie, aproape că s-au înjumătăţit în contextul în care nu mai beneficiază de sporul de conducere, iar stimulentele sunt limitate la realizările profesionale personale. Chiar şi aşa, un aport mai mult decât consistent l-a avut la bugetul familiei fiul său, unic asociat şi administrator al firmei "Konstant 2000" SRL: din închirieri şi subînchirieri bunuri imobile în 2007 a raportat o cifră de afaceri de peste 60.000 lei, în 2008, din închirieri şi servicii de consultanţă a raportat venituri totale de circa 75.000 lei, iar în primul semestru al acestui an de aproximativ 40.000 lei.
Urmărit penal în dosarul "Vânătoarea fără autorizaţie"
Marcel Constantin a fost numit comisar şef al Gărzii Financiare - Secţia Brăila din luna august 1991, ocupând această funcţie de 18 ani. În tot acest răstimp, dar mai cu seamă în ultimii ani, prezentarea informaţiilor publice cu privire la activitatea instituţiei s-a restrâns până la nivelul raportărilor obligatorii în şedinţele Colegiului Prefectural. Pentru o scurtă perioadă de timp a fost mutat cu serviciul: pe 17 martie 2008, conducerea ANAF a hotărât schimbarea prin rotaţie, pentru o perioadă de până la 6 luni, a mai multor comisari şefi ai secţiilor judeţene ale Gărzii Financiare, printre care şi Marcel Constantin. Pe toată perioada de detaşare, nu a venit nimeni să-i ţină locul până la revenirea pe post.
Fostul şef al Gărzii Financiare Brăila mai are un dosar penal pe rol şi riscă să se aleagă cu cazier pentru că a participat la o vânătoare fără autorizaţie în ianuarie 2004. De menţionat este că Poliţia a început urmărirea penală în cauză abia în primăvara lui 2005, în urma unui articol pe această temă apărut în presă.
Pe Constantin l-a inspirat victoria şefului de la APIA
Marcel Constantin nu este singurul funcţionar public care a contestat procedura de demitere din funcţia de conducere aplicată în baza OUG nr. 37/2009. De exemplu, Daniela Militaru, directorul Centrului Judeţean Brăila al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA) a câştigat în primă fază procesul, motiv pentru care a fost repusă în drepturi la începutul lunii iulie. Diferenţa între cele două speţe este că Militaru a declanşat acţiunea înainte de organizarea concursului pentru ocuparea postului de conducere, fapt ce a blocat în final procedura. Aceasta în contextul în care câştigătorul concursului, George Dragu, a renunţat la funcţie după lungi aşteptări, în speranţa că se vor lămuri lucrurile la APIA Brăila. Nu s-a întâmplat asta, iar Ministerul Agriculturii programase un nou concurs pentru data de 20 iulie, însă nu a mai avut loc, fiind amânat pe perioadă nedefinită, întrucât a trebuit să respecte hotărârea instanţei în procesul intentat de Daniela Militaru.
