• la doar un an de la introducerea monopolului asupra editării manualelor şcolare, ministrul Educaţiei susţine că decizia “nu a fost una tocmai fericită” şi se revine astfel la varianta licitaţiilor publice • un proiect de hotărâre în acest sens a fost pus în dezbatere, iar editurile câştigătoare vor încheia contracte pe 4 ani
“Alba-neagra” cu manualele şcolare! După ce anul trecut fostul ministru al Educaţiei, Liviu Pop, a introdus manualele unice, editate exclusiv de Editura Didactică şi Pedagogică (Editura Ministerului Educaţiei), noul ministru, Ecaterina Andronescu, vine şi spune că “decizia nu a fost una tocmai fericită”, preferând varianta clasică, cea a licitaţiilor publice prin SEAP. Aşadar, începând cu anul şcolar viitor se va renunţa la manualele unice, iar profesorii vor avea din nou libertatea de a alege între cărţile făcute de mai multe edituri.
Pe site-ul Ministerului Educaţiei a fost pus în dezbatere publică un ordin de ministru privind regimul manualelor şcolare, precum şi anexele care conţin metodologiile de evaluare a proiectelor de manuale, de gestionare şi cumpărare a manualelor declarate câştigătoare. Potrivit documentelor, ministerul va anunţa public pe www.edu.ro şi pe SEAP (Sistemul electronic de achizitii publice) licitaţia pentru achiziţia de manuale şcolare. Operatorii economici vor depune apoi pe platforma SEAP ofertele corespunzătoare proiectelor de manuale scolare în forma precizată prin caietul de sarcini, urmând ca proiectele să fie evaluate de experţi, în baza criteriilor tehnice de calitate. În desemnarea câştigătorilor se va ţine cont în proporţie de 90% de calitatea manualelor, restul de 10% fiind ponderea preţului.
“Perlele” din manualele unice
Deşi s-au cheltuit milioane de lei pentru editarea manualelor unice de către Editura Didactică şi Pedagogică, calitatea acestora a lăsat mult de dorit, dovadă fiind numeroasele greşeli semnalate de profesori în cărţile de biologie, istorie, geografie sau limba română.
Spre exemplu, într-un manual de Biologie, într-o ilustraţie care prezintă sistemul de organe al omului, elevii au descoperit că inima şi ficatul sunt poziţionate greşit în corp. Concret, imaginea este pusă în oglindă, iar organele sunt plasate pe partea greşită. O altă ilustraţie greşită le arată elevilor că plămânii au câte un lob “interior”, în loc de “inferior” cum este corect. Din acelaşi manual copiii mai învaţă că “vasele de sânge însumează peste 160.000 de kilometri”, în cadrul rubricii “ştiaţi că…?”, informaţia fiind contrazisă câteva pagini mai târziu: “Totalitatea vaselor de sânge din corpul unui adult are o lungime de 96 000 km”.
Celebre sunt şi greşelile din manualul de Istorie pentru clasa a VI-a, erorile
celor care au editat cartea incluzând nume scrise greşit, trimiteri către hărţi inexistente, ani redactaţi greşit, repere cronologice greşite, termeni explicaţi greşit sau surse istorice create de autor. Spre exemplu, numele lui Michelangelo este greşit, acesta este trecut ca fiind Buonarotti, nu Buonarroti, cum este corect, greşeală care apare de mai multe ori în manual. În carte apar şi trimiteri către aplicaţii care nu se referă la tema în discuţie.
La Geografie, autorii au plasat oraşul Turnu Măgurele pe harta României în locul în care se află oraşul Drobeta-Turnu Severin, Marea Moartă este pusă pe hartă în loc de Marea Roşie, Insula Tasmania este numită “Vanuatu”, Insula Ascension este greşit scrisă “Asuncion”, făcându-se confuzie cu capitala Paraguayului.
Erori peste erori s-au găsit şi în manualul de Limba română, cum ar fi dezacordul între subiect şi predicat în propoziţia “Castelul medieval aveau o arhitectură”. Un alt dezacord apare într-o altă povestioară: „O familie obişnuită... se abat puţin de la drum şi se trezesc în mijlocul unei poveşti”. Autorii au uitat şi de articolul hotărât în cazul cuvântului „contraargument” - scris greşit „contra-argument” - şi au avut dificultăţi la despărţirea în silabe a cuvântului „problemă” (“prob-lemă”).
Nici măcar manualele copiilor din învăţământul primar nu au scăpat de greşeli. Spre exemplu, în manualul de Matematică şi Explorarea Mediului pentru clasa I, autorii scriu că “12 este mai mare decât 16”.
