Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Malul Dunării, inaccesibil pentru brăileni

• o porţiune de mal din zona kilometrului fluvial 175, în spatele uzinei Laminorul, unde foarte mulţi brăileni mergeau să pescuiască sau să facă plajă, nu mai este disponibilă, după ce drumul de acces a fost închis cu două porţi masive • măsura a fost luată de un investitor, care a concesionat de la Primărie un teren de circa 5.000 mp, ce include şi acea cale de acces • unii dintre brăilenii nemulţumiţi au reacţionat pe reţelele de socializare, întrebându-se cum a fost posibil să fie concesionat un drum pe care îl folosea toată lumea • primarul Marian Dragomir spune că aprobarea concesiunii s-a făcut înainte ca el să îşi preia mandatul • totodată, edilul-şef precizează că pe terenul concesionat de Primărie nu figurează, din punct de vedere cadastral, niciun drum, fiind vorba de o cale de acces formată ad-hoc de cetăţenii care au mers spre Dunăre • concesionar este “Raptelcons” SRL Brăila, firma patronată până de curând de actualul prefect al Brăilei, George Paladi • acesta ne-a informat că terenul a fost concesionat pentru o perioadă de 49 de ani şi că firma condusă în prezent de soţia sa încă nu a luat o decizie referitoare la afacerea pe care o va derula acolo

 

O porţiune din malul Dunării situată în zona kilometrului fluvial 175, undeva în spatele uzinei Laminorul, care în ultimii 20 de ani a fost foarte frecventată de brăileni de toate vârstele, veniţi să pescuiască sau să facă plajă, a devenit inaccesibilă, după ce singurul drum de acces a fost închis, recent, cu două porţi masive din tablă. Pe drumul respectiv se putea intra şi cu maşinile, iar într-o perioadă chiar devenise o “modă” ca posesorii de autoturisme să meargă acolo pentru a le spăla cu apă din fluviu. În altă ordine de idei, timp de foarte mulţi ani, de o parte şi de alta a acestui drum de acces se adunaseră grămezi uriaşe de gunoaie de toate categoriile - menajere, vegetale, inerte. Aceste deşeuri au început să dispară abia în ultima perioadă, după ce terenul de pe partea stângă a drumului a fost îngrădit de un investitor care a construit acolo o hală pentru activităţi economice. Ulterior, a început să se construiască un gard şi pe partea dreaptă a drumului, acesta fiind făcut de ceva vreme la nivel de fundaţie. Calea de acces către Dunăre a continuat, totuşi, să fie liberă, însă asta doar până în urmă cu circa două săptămâni, când a fost închisă cu două porţi metalice. Faptul că nu se mai poate intra cu maşina până pe malul Dunării a provocat imediat nemulţumirea celor obişnuiţi să meargă la pescuit pe acea porţiune de mal. Unii dintre brăilenii indignaţi au postat mesaje pe reţelele de socializare, acuzând Primăria şi pe primarul Marian Dragomir că nu ţin cont şi de cetăţenii obişnuiţi atunci când concesionează terenurile de pe malul Dunării.

“Domnule primar Dragomir, când aţi dat în concesiune acest teren viran la malul Dunării aţi dat în concesiune şi ultimul drum de acces la Dunăre. Brăilenii veneau aici să pescuiască, să se joace cu copiii sau, pur şi simplu, să privească Dunărea. Este a treia cale de acces spre fluviu în această zonă care se blochează cu ditamai porţile de nişte oamenii care nu creează locuri de muncă pentru brăileni, ci îşi cheltuie banii pe mofturile lor personale. Pentru dumneavoastră contează banii pentru Primărie (...) sau confortul brăilenilor la sfârşit de săptămână?”, întreabă un brăilean nemulţumit, pe Facebook.

Problema a fost ridicată şi în cadrul ultimei şedinţe a Consiliului Local Municipal, de consilierul independent Lucian Căprariu, care l-a interpelat pe primarul Dragomir pe această temă. “A fost îngrădit malul Dunării, în spatele Laminorul, acolo unde se duceau oamenii la pescuit. Cine a făcut această îngrădire nu se ştie, că nu a fost pus niciun panou de informare referitor la lucrarea care se face acolo”, a punctat consilierul Căprariu.

În răspunsul dat pe această temă, în cadrul şedinţei CLM, primarul Marian Dragomir a dat asigurări că lucrarea executată în zona menţionată este legală, subliniind faptul că terenul în cauză a fost concesionat ca urmare a unei hotărâri adoptate în Consiliul Local în urmă cu trei ani, pe vremea când el încă nu preluase conducerea Primăriei. “Prin HCLM 372/19.12.2015, s-a aprobat concesionarea prin licitaţie publică a terenului din Aleea Mecanizatorilor, nr. 15A, în suprafaţă de 4.922 metri pătraţi. Licitaţia publică a fost organizată ulterior şi există un câştigător al acestei licitaţii. Firma în cauză a luat măsura îngrădirii terenului concesionat, ca să împiedice depozitarea gunoaielor de către cetăţeni”, a precizat primarul Marian Dragomir, fără a da un răspuns clar referitor la lipsa acelui panou de informare care trebuie să însoţească orice lucrare de construcţie.

De altfel, edilul-şef nu a menţionat în cadrul şedinţei CLM numele investitorului care a concesionat acel teren. Ulterior, la insistenţele unui reporter al cotidianului nostru, Dragmir a precizat că este vorba despre firma brăileană “Raptelcons”, care ar urma să folosească terenul în cauză pentru activităţi agricole, cel mai probabil pentru construirea unor silozuri. Primarul nu a putut preciza şi valoarea redevenţei pentru această concesiune. Totuşi, în ceea ce priveşte blocarea drumului de acces reclamată de cetăţeni, edilul-şef a ţinut să puncteze faptul că, din punct de vedere oficial, acel drum nu există. “Pe planşele cadastrale ale Primăriei nu figurează niciun drum pe terenul respectiv. Este o cale de acces făcută ad-hoc de cei care au mers spre malul Dunării”, ne-a declarat Dragomir.

“Raptelcons” este firma actualului prefect al Brăilei, George Paladi. Acesta ne-a declarat că, de când a preluat funcţia din administraţia publică, firma este condusă de soţia sa. Fiind vorba, totuşi, despre o afacere de familie, prefectul Paladi a discutat cu noi pe acest subiect, insistând asupra faptului că pe terenul concesionat pentru o perioadă de 49 de ani nu figura niciun drum în hărţile cadastrale. Paladi nici nu a confirmat şi nici nu a infirmat informaţiile potrivit cărora “Raptelcons” ar intenţiona să construiască acolo silozuri. “Încă nu avem un proiect de afaceri clar conturat. Construirea unor silozuri ar fi o variantă, însă există şi alte posibilităţi pentru folosirea acelui teren, pe care le vom aborda în funcţie de buget şi de mersul pieţei”, ne-a declarat prefectul.




Categorie articol: 

Comentarii