Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

"Magistratul va fi transformat intr-un functionar public cu statut de subordonat"

Supusi in permanenta unor presiuni concertate, venite atit din partea justitiabililor - vesnic nemultumiti de sentinte si hotariri -, cit si din partea guvernantilor, care vor sa-si faca imagine punindu-i la punct pe magistrati, judecatorii si procurorii au ajuns la limita rabdarii. Pentru prima data in istoria postdecembrista a Romaniei, ei au adoptat forme extreme de protest, refuzind in final sa intre in salile de judecata. Blamata si pusa la zid de politicienii romani, dar si de cei europeni, Justitia risca sa ajunga, din a treia putere in stat, "ruda mai saraca" a puterilor legislativa si executiva, iar magistratul "un functionar public cu statut de subordonat". S-a ajuns pina intr-acolo incit judecatorii si procurorii sa fie trasi la raspundere si sanctionati pentru orice abateri, chiar daca nu au comis o infractiune - lucru nemaiintilnit in nici o democratie europeana. Asociatia Magistratilor din Romania (AMR) considera ca instabilitatea legislativa, constringerile procesuale menite sa puna sub semnul intrebarii independenta magistratului, "afecteaza grav stabilitatea in planul dreptului, al autoritatii de lucru judecat, cu repercursiuni incomensurabile"."Cele mai multe modificari legislative s-au datorat unor dorinte instantanee ale guvernantilor, orgoliilor politice si intereselor de moment"Declansat in jurul datei de 20 septembrie, protestul magistratilor judecatori si procurori, constituiti la nivel national in Asociatia Magistratilor din Romania (AMR), a reusit sa-i "aduca cu picioarele pe pamint" pe guvernanti si politicieni, desi, la fel ca si in alte cazuri, "ciinii latra, caravana trece". Nemultumirile magistratilor au rabufnit exact in momentul in care, la Bucuresti, se desfasura summit-ul francofoniei. Cu toate acestea, guvernantilor nu pare sa le fi pasat prea mult, de vreme ce nici pina acum revendicarile judecatorilor si ale procurorilor nu au fost satisfacute. Incepind cu data de 25 septembrie si pina luni, 2 octombrie 2006, magistratii braileni de la toate instantele - Tribunalul Braila, Judecatoria Braila, Judecatoria Faurei si Judecatoria Insuratei - au intrerupt activitatea, timp de o jumatate de ora, solidari fiind cu colegii lor din toata tara. La scurt timp, personalul auxiliar din cadrul Sindicatului "Justitia" s-a solidarizat cu protestul judecatorilor, grefierii considerind normal acest lucru, de vreme ce, impreuna, formeaza o echipa, fara de care actul de justitie nu ar fi posibil. Cel putin la Braila, opinia publica, justitiabilii, au inteles ca actiunea de protest declansata la Palatul de Justitie este una legitima, grefierii muncind, de multe ori, cite 10 - 12 ore pe zi, fara a beneficia de plata orelelor suplimentare. Multi grefieri au probleme de sanatate - afectiuni dermatologice, ale cailor respiratorii sau cardiace - din pricina "muntilor" de dosare pe care trebuie sa le ia la mina, inhalind praf, bacterii si mirosuri insuportabile. Altii sint nevoiti sa stea cite 5 -6 intr-un birou. Cit despre legea salarizarii personalului auxiliar din Justitie, aceasta era tergiversata de mai bine de doi ani. Nici pina acum nu se poate afirma cu certitudine ca reprezentantii Guvernului au fost de acord intru totul cu doleantele grefierilor. Magistratii, insa, nu au avut revendicari de ordin salarial. Nu s-au plins prea mult nici de conditiile in care-si desfasoara activitatea. Protestul lor este legat de existenta unor articole de lege care pun sub semnul intrebarii independenta Justitiei si-i face pe judecatori raspunzatori de orice greseala aparuta in judecarea cauzelor. Potrivit presedintelui Asociatiei Magistratilor din Romania (AMR), judecator Viorica Costiniu, "toate modificarile legislative facute in numele reformei sistemului judiciar nu au fost precedate de evaluari asupra situatiei din justitie si nevoilor sale, pentru a fi racordate cerintelor europene. Cele mai multe modificari s-au datorat unor dorinte instantanee ale guvernantilor, orgoliilor politice si intereselor de moment". "Se anihileaza orice concept privind independenta magistratului, urmarindu-se transformarea lui intr-un functionar public cu statut de subordonat"In opinia magistratilor din cadrul AMR, practicienii dreptului sint stupefiati de succesiunea "aproape iresponsabila", a multor legi organice din diverse domenii ale Dreptului. De exemplu, Codul de Procedura Penala modificat la 1 iulie 2004, a mai fost modificat de 3 ori pina la data de 30 septembrie acelasi an, iar Codul de Procedura Civila a suferit modificari de 6 ori intr-un singur an, inclusiv cu privire la competentele materiale ale instantelor. Cum e posibil, atunci, sa se reproseze instantelor "lipsa unei practici unitare"? Presedintele Curtii Europene a Drepturilor Omului, de la Strassburg, prezent la Bucuresti, a facut o afirmatie relevanta in acest sens: motivul modificarii hotaririlor pronuntate de instantele romanesti este "legislatia neclara, instabila, lipsita de coerenta si transparenta, nu erori de judecata". La data de 9 septembrie 2006, a intrat in vigoare modificarea CPP prin Legea 356/2006 si in aceeasi zi a intrat in vigoare OUG nr. 60/2006, care modifica tocmai Legea 356. Culmea, cele doua acte normative au fost adoptate fara avizul (obligatoriu) al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Potrivit noilor reglementari, se modifica din nou competentele materiale ale instantelor si parchetelor, astfel incit judecatorii vor judeca mai multe cauze instrumentate de procurori. Din pricina modificarilor ce vizeaza incompatibilitatea, s-a ajuns pina intr-acolo incit judecatori din civil sau comercial sa ia masuri in cauze penale. Desi volumul de munca este urias, s-a prevazut ca minuta judecatii (consemnarea fiecarei sedinte de judecata) sa fie scrisa in original de doua ori (judeci intr-o zi 40 de dosare, scrii 80 de minute), chiar daca sedinta se termina la miezul noptii. Totodata, instantele sint obligate sa citeasca in sedinta rechizitoriile inculpatilor, chiar daca acestea pot avea uneori si 80 - 100 de pagini. Daca in respectiva sedinta magistratul va avea citeva zeci de dosare de judecat, el nu poate instrumenta mai mult de patru - cinci dosare. In cazul in care aceste norme procedurale nu sint respectate, judecatorul sau procurorul este pasibil de sanctiuni disciplinare. "Prin aceasta noua reglementare in domeniul abaterilor disciplinare, practic, se instituie controlul administrativ al hotaririlor judecatoresti pronuntate si verificate, deja, de instantele ierarhice de control judiciar. Astfel, se anihileaza orice concept privind independenta magistratului, urmarindu-se transformarea lui intr-un functionar public cu statut de subordonat", precizeaza presedintele AMR. Nu in ultimul rind, in domeniul procedurii civile, s-a instituit recent, prin lege, "revizuirea unei hotariri in cazul in care judecatorul este sanctionat disciplinar". Toate acestea nu fac decit sa afecteze independenta magistratului si credibilitatea lui in ochii opiniei publice.




Categorie articol: 

Comentarii