Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

"M-am drogat de la 13 ani, cu heroina"

S-a drogat pentru prima data, la tigara, cu heroina. I-a fost rau, foarte rau, dar a continuat, la "vena", ceea ce l-a incatusat si la propriu si la figurat. Este povestea unui detinut, fost consumator de droguri, care, in aceasta saptamina, de fapt miine, va fi eliberat conditionat din Penitenciarul de Maxima Siguranta Braila. Numai Dumnezeu stie ce-i ofera libertatea. Nu stie daca va reusi sa-si tina, de asta data, juramintul de a nu se mai droga. Stie insa ca si-a mai promis lui si celorlalti ca nu o va mai face, dar ca n-a reusit. Are o motivatie acum, o iubita de 19 ani, insa fata nu-l crede, iar acasa il asteapta un frate care s-a drogat si el - nu stie daca o mai face - bolnav de hepatita C. Tinarul, de numai 21 de ani, povesteste cum a intrat intr-o retea de hoti pentru a-si asigura dozele zilnice - uneori cite sase pe zi - cum a ramas doar cu patru clase si cum a trecut prin toate puscariile din tara din cauza bolii de care sufera: dependenta de droguri. Droguri de mare risc. La celalalt pol, din rindul consumatorilor de droguri artizanale, se afla un alt tinar, detinut si el, care a tras "la punga" prenandez si bronz, dar care, de asemenea, isi jura ca n-o va mai face. Nici el nu stie daca va reusi. Stie, insa, ca parte dintre cauzele care, spune el, l-au impins spre drog, il asteapta, in continuare, acasa: o mama extrem de cicalitoare, care l-a crescut singura si careia n-a reusit, niciodata, sa-i faca pe plac.

"Am furat din buzunare si m-am drogat"

Marius Florea are 21 de ani si, originar din Bucuresti, mai are de executat doua zile de puscarie, in Penitenciarul de Maxima Siguranta Braila. Se declara, senin, fost consumator de droguri. De fapt, nu de droguri, ci de cel mai consacrat drog de mare risc: heroina. Miercuri se va libera conditionat. Tinarul povesteste cum a inceput, la 13 ani, sa fumeze. "Eram cu mai multi baieti, toti mai mari, chiar majori. Imi povesteau ca ei baga heroina in tigara sau si-o injecteaza. Nu i-am crezut si, atunci, la 13 ani, mi-au dat sa incerc. Tot la tigara. M-am drogat de la 13 ani cu heroina, da, recunosc. Am furat din buzunare si m-am drogat. Nu stiu de ce am facut-o. Prima data mi-a fost rau, foarte rau, am vomat. Dar am continuat. Era 250 de mii doza si-am inceput sa fur pentru asta. Apoi am intrat intr-o retea organizata de hoti ca sa-mi asigur dozele. Uneori, cite sase pe zi. N-am crezut ca o sa devin dependent, de fiecare data cind ma injectam, imi promiteam ca o fac pentru ultima oara. Nu era asa. Si nici macar nu ma simteam euforic. Vedeam gindaci si viermi peste tot. Cind nu ma drogam eram ca nebun, vedeam doze peste tot, nu imi statea capul decit la ce sa fac sa obtin bani pentru doza". Marius are ochii mari, de culoarea castanei coapte, ochi ce se ingusteaza brusc atunci cind el incearca sa caute vinovati pentru boala sa: "Eu sint vinovat, nu anturajul. Eu am continuat. Ei mi-au zis ca-i rau, ca, la un moment dat nu ramine decit dependenta, obsesia pentru doza". Marius provine dintr-o familie numeroasa, este cel mai mic dintre cei cinci frati. Tatal sau a murit cind el era bebelus, iar mama s-a recasatorit si i-a mai adus trei frati. Si cel de-al doilea tata, cu care spune ca nu a reusit niciodata sa stabileasca o relatie buna, a murit cind el avea vreo 14 ani. Intr-o doara, Marius da vina pe teribilism cind povesteste despre primul sau contact cu heroina: "Se gasea peste tot, in cartierul meu din Bucuresti. Dar nu era heroina pura, am inceput sa fac diferenta". In 2000, in minorat, a fost pentru prima data arestat, pentru furt din buzunare. A scapat repede, dupa doua luni, si, povesteste, a continuat sa fure. S-a specializat in subtilizat portofele din posete sau din buzunare, in marile magazine bucurestene. "Cind scoteam bani imi luam doze cit mai multe. Ma drogam si din ora in ora", zice el. In 2001, iar a fost arestat, tot pentru citeva luni, pina in februarie 2002. A executat la Rahova, la Penitenciarul pentru Tineri. Apoi a cunoscut o fata, total diferita de el si mediul lui, si a incercat sa se lase de heroina, s-a internat la dezintoxicare, la Obregia, dar a fugit din spital: "M-am dus si m-am drogat. De atunci, iubita mea nu m-a mai crezut, desi i-am jurat ca n-o s-o mai fac. De multe ori, prea multe ori, am jurat". In 2003, povesteste ca s-a drogat cu aceeasi seringa cu care se droga un prieten al sau care avea sifilis. Apoi, la scurt timp, a cazut la puscarie, tot pentru furt, iar la examenul medical a fost depistat cu sifilis tertiar (in ultima faza): "Am scapat, dar era sa mor. Pe iubita mea n-am apucat sa o imbolnavesc, ceea ce m-a bucurat". Din 2003 a trecut prin toate puscariile din tara, iar de citeva luni bune este la Braila. Nu stie ce va face de miercuri incolo. Are numai patru clase, dar si un curs de lacatus mecanic, facut in regim de penitenta. "Poate o sa ma angajez. Prietena mea vine sa ma ia, miercuri, ea mi-a trimis pachete, tot, pina acum", povesteste. Marius spera ca va putea locui impreuna cu iubita lui, la parintii acesteia, care nu stiu cine-i el de fapt. Nu vrea sa-si mai aminteasca de heroina si crede ca multe s-au schimbat afara: "Pai... se faceau dintr-un gram de heroina si cite 15, 17 doze. Acum, nu mai stiu cum mai e, oricum nu-i heroina pura. Vreau sa nu ma mai apuc. Oricum, nu-mi era bine, incerc sa ma gindesc la asta, ma agat de iubirea pe care o am pentru fata asta. Dar... Nu stiu ce va fi. M-am mintit singur de atitea ori... Nu, nu m-a contactat nimeni sa-mi propuna vreo forma de reabilitare. Ma liberez pur si simplu. Astept cu nerabdare. Intr-o zi o sa va sun si o sa va spun ca nu ma mai droghez, da, asa o sa fac".

"Am inceput sa miros prenandez"

Dupa ce a ascultat usor agitat - frecindu-si miinile - povestea lui Marius, Mihai Valentin Andor, 20 de ani, detinut si el in Penitenciarul de Maxima Siguranta Braila si-a inceput destainuirea cu voce scazuta: "Eu am tras la punga, prenandez, bronz... Substante. De ce? Sint singurul copil in familie. De fapt, mama m-a crescut singura de cind eram foarte mic. Mama e o persoana foarte cicalitoare, niciodata n-am putut sa fac asa cum dorea ea, sa fiu asa cum vroia... La 19 ani am inceput, intr-o doara. Sint originar din Ploiesti, eram la scoala, la profesionala, si dupa o cearta cu mama m-am apucat. Nu mi-a fost rau, dar nu mai simteam nimic. Apoi trageam din plictiseala, dupa care am inceput sa o fac zilnic, e ca o betie... Apoi am inceput sa lucrez intr-o tinichigerie auto, loc in care gaseam ce-mi trebuia. M-am mutat cu chirie, ca sa scap de mama, dar tot am inceput sa miros prenandez, dupa care substante din ce in ce mai tari. Nu, nu sint aurolac. Asa fac unii misto de mine". Mihai Valentin ne-a povestit cum relatia cu mama sa s-a rupt cind aceasta a aflat, si cum aceasta il striga "aurolacule". Apoi, singur a gasit puterea sa se duca la spital, la psihiatrie. N-a spus ce face, insa a dorit sa fie consultat. I s-a pus diagnosticul de tulburare depresiv comportamentala, autoagresiv, probabil pe fondul unor sechele din copilarie. "Am stat in spital vreo doua saptamini si m-am simtit bine. Am zis ca am terminat cu punga, dar apoi iar m-am apucat. Un vecin care a auzit-o pe mama certindu-ma m-a chemat si m-a sfatuit sa n-o mai fac, dar nu l-am ascultat. Apoi m-a prins si proprietarul casei in care stateam cu chirie. Nu m-a dat afara atunci, dar apoi m-a acuzat ca i-am furat niste bani si mi-a zis sa plec. Nu-i furasem nimic. Am plecat, iar dupa o ora m-am intors si i-am luat niste bani ca sa am din ce trai. Am fugit cu banii aia, mi-am luat prenandez si bronz, m-am dus pe un cimp si am tras citeva zile, fara sa maninc nimic. Apoi am iesit in strada, pe centura si am tilharit o fata, o prostituata. Asa am ajuns aici. Pentru prima data la puscarie". Mihai Valentin povesteste ca se afla numai de citeva luni la inchisoare si isi jura si el ca nu se va mai droga. Este fericit ca n-a avut bani pentru droguri adevarate: "M-as fi apucat daca as fi avut bani". A fost arestat la 13 septembrie 2005 si a fost condamnat la patru ani, pentru tilharie. De cind e la inchisoare, mama sa - spune - este altfel: "Imi trimite pachete, avem o relatie mai buna. Imi promite ca ma asteapta acasa".
Teoretic, la nivel central, exista institutii indrituite sa-i consilieze pe detinuti, in vederea reintegrarii sociale. In penitenciare exista foarte multe programe prin care detinutii sint alfabetizati si calificati intr-o meserie, tocmai pentru a-si gasi, dupa liberare, un rost in societate. Nu exista, insa, din cite am reusit noi sa aflam, organizatii civile care sa ofere solutii certe si in mod aplicat detinutilor fosti consumatori de droguri. La Braila, din cite stim, nu exista un exemplu concret de fost consumator de droguri, eventual si fost detinut, care sa fi fost integrat in societate, sa i se fi oferit un loc de munca si un camin, asa incit, dupa citiva ani de carcera, infractorul - produsul acestei societati, pina la urma - sa aiba alta tinta decit mediul infractional.




Categorie articol: 

Comentarii