Indiscutabil, venirea marilor retaileri in Braila, unde au investit zeci de milioane de euro in amenajarea unor spatii comerciale imense, produce efecte pozitive in economia locala. Practic, piata braileana de profil a devenit mult mai efervescenta ca urmare a cresterii concurentei odata cu intrarea in joc a retailerilor. Mai mult, stacheta privind conditiile de munca si de salarizare a fost ridicata: fata de 450 - 500 lei cit primeau la vechile locuri de munca, acum angajatii hypermarket-urilor primesc cel putin 700 - 800 lei, plus bonuri de masa si alte beneficii. In plus, conditiile de lucru sint in multe cazuri net superioare celor de la vechiul loc de munca. Lista beneficiilor pe care comunitatea locala le culege in urma acestor inaugurari este lunga, insa, dincolo de asta, exista efecte conexe negative resimtite de unii dintre angajatorii locali. In acest context, fenomenele conexe, asa-numitul revers al medaliei, ni s-a parut interesant de analizat.
Marii retaileri au atras "crema" salariatilor din confectii
Explozia hypermarket-urilor a generat fluctuatii masive de forta de munca pe piata braileana, accentuind criza resimtita de ani buni in mai multe sectoare de activitate. Concret, in cursul anului 2007, mii de salariati din confectii si din domeniul alimentatiei au optat pentru slujbele de la hypermarket. Practic, marii retaileri au "inundat" cu ofertele de angajare piata locala, dat fiind faptul ca trebuia sa-si acopere un necesar de peste 3.000 de joburi. Cartea pe care au mizat a fost evident pachetul salarial atractiv si, nu in ultimul rind, conditiile de munca oferite. Rezultatele nu au intirziat: marii angajatori au reusit sa atraga "crema" angajatilor, adica persoane tinere, calificate si dispuse sa se recalifice pe noile meserii. Mai mult, au investit in pregatirea profesionala a viitorilor angajati pe care i-au trimis in sesiuni de training. Astfel, vulnerabilitatile domeniilor intens afectate de fluctuatia fortei de munca, adica salarii mici si lipsa unei perspective in ceea ce priveste cariera, au fost speculate de retaileri care au "fluturat" planuri profesionale si financiare atractive pentru viitorii angajati.
Fluctuatia de forta de munca in fabricile de confectii a fost de 20% in 2007, procent considerat a fi destul de ridicat. Departamentele de resurse umane din cadrul acestor companii au inregistrat nenumarate renuntari la contracte de munca din partea angajatilor care au ales, fie sa-si dea demisia, fie sa inceteze raporturile de munca prin acordul partilor. Un exemplu concludent in acest sens il constituie cazul "Braiconf", una dintre cele mai mari fabrici din Braila. Concret, directorul general al companiei, Anica Nisioi, a explicat: "Au plecat in special oameni cu pregatire liceala, postliceala, cu studii superioare sau in curs de finalizare a studiilor superioare. Multi dintre salariatii care au plecat s-au indreptat spre hypermarket. Fiecare om are viziunea lui. Eu consider ca aceasta a fost o miscare absolut fireasca. Nu am putut fi suparati ca ne-au plecat destul de multi angajati. Erau foarte buni. Este o stare de disconfort, mai ales avind in vedere ca am investit ani buni in forta de munca. Nu ne puteam impotrivi pentru ca a fost optiunea fiecaruia. Pentru cei cu studii superioare era de asteptat, pentru ca Braila s-a confruntat ani de zile cu criza in ceea ce priveste posturile pentru persoanele care au facultate. In acest context, fiecare a optat pentru un anumit job. In momentul in care i s-a oferit alternativa, a ales. Cel mai mult am resimtit plecarea salariatilor in momentul in care s-au deschis “Carrefour” si “PIC”. Persoane cu studii superiore au plecat pe posturi de conducere si la “Kaufland”. Este adevarat ca ne era confortabil inainte, cind faceam un anunt de angajare, iar curtea fabricii era plina. Acum nu mai este asa, alergam noi dupa salariati". De asemenea, sursa citata a mai spus ca de pe pozitia de manager a atras atentia de nenumarate ori in legatura cu migrarea tinerilor performanti din Braila. Tentatia era reprezentata de zonele puternice din punct de vedere economic din tara si strainatate, in comparatie cu oferta locala. Odata cu expansiunea retailerilor, oportunitatile unor planuri de cariera au devenit o realitate si la indemina tinerilor braileni. In acest context, Anica Nisioi considera ca sint necesare si mai multe investitii in Braila.
"Nu mai vindem decit piine si chibrituri"
Si domeniul industriei alimentare a avut de suferit odata cu intrarea retailerilor pe piata locala. Ca exemplu, micile afaceri de cartier din apropierea magazinelor si nu numai si-au restrins incet, dar sigur, activitatea ca urmare a scaderii vinzarilor. Daca pina nu de mult alimentarele de cartier erau mai tot timpul pline de cumparatori care inainte de a urca in casa isi faceau aprovizionarea, acum lucrurile s-au schimbat drastic, dupa cum recunosc, de altfel, si comerciantii. "Nu mai vindem decit piine si chibrituri", se plinge Sofia Parocescu, administratorul unui minimarket din Bariera Calarasilor. "De cind s-a deschis XXL, vinzarile au scazut vertiginos. Hypermarketurile ne-au luat toti clientii. Am cedat din spatiul comercial si ne-am restrins activitatea. Cei care faceam comert de 30 de ani am ramas pe drumuri! Cheltuielile au crescut, iar vinzarile au scazut", a mai completat sursa citata. De asemenea, administratorul firmei s-a aratat nemultumit de faptul ca factorii decidenti au permis marilor retaileri sa-si deschida magazine in perimetrul orasului. "In tarile europene, din cite stim, hypermarketurile sint construite la periferia oraselor, ori la noi iata ca lucrurile stau altfel", a incheiat Sofia Parocescu.
Micii intreprinzatori din cartiere au intimpinat aceleasi dificultati, insa au intuit si acum speculeaza o piata de nisa generata de modul in care isi fac cumparaturile clientii de la hypermarket: o familie obisnuieste ca o data sau de doua ori pe luna sa isi faca aprovizionarea "en-gros". Nu intotdeauna insa apreciaza corect necesarul cosului de consum si intre aprovizionari ramine fara diferite produse necesare precum uleiul, zaharul, cafeaua, tigarile, piinea, etc. Aceste categorii de produse sint cumparate de la chioscuri sau de la alimentarele de cartier, iar daca marfa este vinduta pe "credit pina la salariu", succesul este garantat.
Hypermarketurile au acutizat criza de forta de munca din confectii si alimentatie
Migrarea fortei de munca locale spre hypermarketuri este confirmata ca fenomen si de inspectorii de munca. Specialistii au un "deja-vu" in privinta acestei situatii pentru ca, in urma cu 7 - 8 ani, firmele de confectii erau cele care reprezentau un magnet pentru forta de munca ramasa pe drumuri odata cu inchiderea marilor fabrici. "Intr-adevar, s-a reliefat un fenomen de migrare a fortei de munca locale catre domeniul de activitate al retailerilor care au intrat recent pe piata braileana de profil. Contextul in care s-a inregistrat acest fenomen este cel al crizei de forta de munca pe piata nationala. Practic, daca vreti, venirea hypermarket-urilor a accentuat in plan local aceasta criza. Sectoarele afectate au fost in principal confectii si alimentatie publica, dar si comert si prestari servicii", ne-a declarat Dumitru Vaduva, inspectorul sef al Inspectoratului Teritorial de Munca Braila. Chiar daca nu a inaintat o cifra exacta, sursa citata a precizat ca ar fi vorba despre citeva mii de persoane care au optat pentru slujbele din hypermarketuri. "Daca vreti, fenomenul poate fi comparat, pastrind totusi proportiile, cu migrarea persoanelor apte de munca, in urma cu mai multi ani, catre domeniul confectiilor textile", a incheiat Vaduva.
Reaminim ca in ultimii ani, in Braila au fost inaugurate: "Billa" (doua magazine), "XXL", "Plus" (doua magazine), "Dedeman", "Praktiker", "PIC", "Carrefour", "Selgros", "Kaufland" si urmeaza sa intre pe piata un mall, "Bricostore", "Media Galaxy", al doilea "Carrefour" dar si complexul comercial "Armonia".
Marii retaileri au atras "crema" salariatilor din confectii
Explozia hypermarket-urilor a generat fluctuatii masive de forta de munca pe piata braileana, accentuind criza resimtita de ani buni in mai multe sectoare de activitate. Concret, in cursul anului 2007, mii de salariati din confectii si din domeniul alimentatiei au optat pentru slujbele de la hypermarket. Practic, marii retaileri au "inundat" cu ofertele de angajare piata locala, dat fiind faptul ca trebuia sa-si acopere un necesar de peste 3.000 de joburi. Cartea pe care au mizat a fost evident pachetul salarial atractiv si, nu in ultimul rind, conditiile de munca oferite. Rezultatele nu au intirziat: marii angajatori au reusit sa atraga "crema" angajatilor, adica persoane tinere, calificate si dispuse sa se recalifice pe noile meserii. Mai mult, au investit in pregatirea profesionala a viitorilor angajati pe care i-au trimis in sesiuni de training. Astfel, vulnerabilitatile domeniilor intens afectate de fluctuatia fortei de munca, adica salarii mici si lipsa unei perspective in ceea ce priveste cariera, au fost speculate de retaileri care au "fluturat" planuri profesionale si financiare atractive pentru viitorii angajati.
Fluctuatia de forta de munca in fabricile de confectii a fost de 20% in 2007, procent considerat a fi destul de ridicat. Departamentele de resurse umane din cadrul acestor companii au inregistrat nenumarate renuntari la contracte de munca din partea angajatilor care au ales, fie sa-si dea demisia, fie sa inceteze raporturile de munca prin acordul partilor. Un exemplu concludent in acest sens il constituie cazul "Braiconf", una dintre cele mai mari fabrici din Braila. Concret, directorul general al companiei, Anica Nisioi, a explicat: "Au plecat in special oameni cu pregatire liceala, postliceala, cu studii superioare sau in curs de finalizare a studiilor superioare. Multi dintre salariatii care au plecat s-au indreptat spre hypermarket. Fiecare om are viziunea lui. Eu consider ca aceasta a fost o miscare absolut fireasca. Nu am putut fi suparati ca ne-au plecat destul de multi angajati. Erau foarte buni. Este o stare de disconfort, mai ales avind in vedere ca am investit ani buni in forta de munca. Nu ne puteam impotrivi pentru ca a fost optiunea fiecaruia. Pentru cei cu studii superioare era de asteptat, pentru ca Braila s-a confruntat ani de zile cu criza in ceea ce priveste posturile pentru persoanele care au facultate. In acest context, fiecare a optat pentru un anumit job. In momentul in care i s-a oferit alternativa, a ales. Cel mai mult am resimtit plecarea salariatilor in momentul in care s-au deschis “Carrefour” si “PIC”. Persoane cu studii superiore au plecat pe posturi de conducere si la “Kaufland”. Este adevarat ca ne era confortabil inainte, cind faceam un anunt de angajare, iar curtea fabricii era plina. Acum nu mai este asa, alergam noi dupa salariati". De asemenea, sursa citata a mai spus ca de pe pozitia de manager a atras atentia de nenumarate ori in legatura cu migrarea tinerilor performanti din Braila. Tentatia era reprezentata de zonele puternice din punct de vedere economic din tara si strainatate, in comparatie cu oferta locala. Odata cu expansiunea retailerilor, oportunitatile unor planuri de cariera au devenit o realitate si la indemina tinerilor braileni. In acest context, Anica Nisioi considera ca sint necesare si mai multe investitii in Braila.
"Nu mai vindem decit piine si chibrituri"
Si domeniul industriei alimentare a avut de suferit odata cu intrarea retailerilor pe piata locala. Ca exemplu, micile afaceri de cartier din apropierea magazinelor si nu numai si-au restrins incet, dar sigur, activitatea ca urmare a scaderii vinzarilor. Daca pina nu de mult alimentarele de cartier erau mai tot timpul pline de cumparatori care inainte de a urca in casa isi faceau aprovizionarea, acum lucrurile s-au schimbat drastic, dupa cum recunosc, de altfel, si comerciantii. "Nu mai vindem decit piine si chibrituri", se plinge Sofia Parocescu, administratorul unui minimarket din Bariera Calarasilor. "De cind s-a deschis XXL, vinzarile au scazut vertiginos. Hypermarketurile ne-au luat toti clientii. Am cedat din spatiul comercial si ne-am restrins activitatea. Cei care faceam comert de 30 de ani am ramas pe drumuri! Cheltuielile au crescut, iar vinzarile au scazut", a mai completat sursa citata. De asemenea, administratorul firmei s-a aratat nemultumit de faptul ca factorii decidenti au permis marilor retaileri sa-si deschida magazine in perimetrul orasului. "In tarile europene, din cite stim, hypermarketurile sint construite la periferia oraselor, ori la noi iata ca lucrurile stau altfel", a incheiat Sofia Parocescu.
Micii intreprinzatori din cartiere au intimpinat aceleasi dificultati, insa au intuit si acum speculeaza o piata de nisa generata de modul in care isi fac cumparaturile clientii de la hypermarket: o familie obisnuieste ca o data sau de doua ori pe luna sa isi faca aprovizionarea "en-gros". Nu intotdeauna insa apreciaza corect necesarul cosului de consum si intre aprovizionari ramine fara diferite produse necesare precum uleiul, zaharul, cafeaua, tigarile, piinea, etc. Aceste categorii de produse sint cumparate de la chioscuri sau de la alimentarele de cartier, iar daca marfa este vinduta pe "credit pina la salariu", succesul este garantat.
Hypermarketurile au acutizat criza de forta de munca din confectii si alimentatie
Migrarea fortei de munca locale spre hypermarketuri este confirmata ca fenomen si de inspectorii de munca. Specialistii au un "deja-vu" in privinta acestei situatii pentru ca, in urma cu 7 - 8 ani, firmele de confectii erau cele care reprezentau un magnet pentru forta de munca ramasa pe drumuri odata cu inchiderea marilor fabrici. "Intr-adevar, s-a reliefat un fenomen de migrare a fortei de munca locale catre domeniul de activitate al retailerilor care au intrat recent pe piata braileana de profil. Contextul in care s-a inregistrat acest fenomen este cel al crizei de forta de munca pe piata nationala. Practic, daca vreti, venirea hypermarket-urilor a accentuat in plan local aceasta criza. Sectoarele afectate au fost in principal confectii si alimentatie publica, dar si comert si prestari servicii", ne-a declarat Dumitru Vaduva, inspectorul sef al Inspectoratului Teritorial de Munca Braila. Chiar daca nu a inaintat o cifra exacta, sursa citata a precizat ca ar fi vorba despre citeva mii de persoane care au optat pentru slujbele din hypermarketuri. "Daca vreti, fenomenul poate fi comparat, pastrind totusi proportiile, cu migrarea persoanelor apte de munca, in urma cu mai multi ani, catre domeniul confectiilor textile", a incheiat Vaduva.
Reaminim ca in ultimii ani, in Braila au fost inaugurate: "Billa" (doua magazine), "XXL", "Plus" (doua magazine), "Dedeman", "Praktiker", "PIC", "Carrefour", "Selgros", "Kaufland" si urmeaza sa intre pe piata un mall, "Bricostore", "Media Galaxy", al doilea "Carrefour" dar si complexul comercial "Armonia".
