Decizia Curţii Constituţionale a României (CCR), care a declarat neconstituţional articolul din Codul de Procedură Penală în baza căruia se făceau interceptări de către SRI în cercetări penale, se aplică dosarelor aflate pe rol, conform motivării CCR publicate miercuri.
În motivarea deciziei 51 din 16 februarie, Curtea reaminteşte caracterul erga omnes şi pentru viitor al deciziilor sale. „Aceasta înseamnă că, pe toată perioada de activitate a unui act normativ, acesta se bucură de prezumţia de constituţionalitate, astfel încât decizia nu se va aplica în privinţa cauzelor definitiv soluţionate până la data publicării sale, aplicându-se, însă, în mod corespunzător, în cauzele aflate pe rolul instanţelor de judecată", precizează CCR.
În ceea ce priveşte hotărârile definitive, Curtea precizează că „această decizie poate servi ca temei 25 de revizuire, în baza art.453 alin.(1) lit.f) din Codul de procedură penală, în această cauză, precum şi în cauzele în care au fost ridicate excepţii de neconstituţionalitate similare, înaintea datei publicării prezentei decizii în Monitorul Oficial al României, Partea I".
Între timp, după decizia dată în 16 februarie, CCR a decis, pe 3 martie, că este neconstituţional şi articolul 453 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală, astfel încât deciziile definitive ale instanţelor care s-au bazat pe prevederi legale declarate ulterior neconstituţionale nu vor putea fi revizuite.
De la o exprimare vagă...
Excepţia de neconstituţionalitate privind interceptările făcute de către SRI a fost ridicată într-un proces penal aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti în care inculpaţii au reclamat neconstituţionalitatea articolului 142, alineatul 1 din Codul de Procedură Penală, în care se stipulează că „Procurorul pune în executare supravegherea tehnică ori poate dispune ca aceasta să fie efectuată de organul de cercetare penală sau de lucrători specializaţi din cadrul poliţiei ori de alte organe specializate ale statului".
Acuzaţii au reclamat că sintagma „alte ogane specializate ale statului" este neconstituţională, deoarece permite Serviciului Român de Informaţii să realizeze interceptări în dosare penale, procedură socotită ca intruzivă. „Posibilitatea participării secrete la realizarea actelor de urmărire sau de cercetare penală lipseşte de claritate, precizie şi previzibilitate dispoziţiile procesual penale ce reglementează punerea în executare a mandatului de supraveghere tehnică", se arată în sesizarea de neconstituţionalitate.
Analizând sesizarea, judecătorii Curţii Constituţionale au constatat că expresia „alte organe specializate ale statului" este prea vagă. „Aceste organe specializate ale statului nu sunt definite, nici în mod expres, nici în mod indirect în cuprinsul Codului de procedură penală. De asemenea, norma criticată nu prevede nici domeniul de activitate specific acestora, în condiţiile în care, în România, activează, potrivit unor reglementări speciale, numeroase organe specializate în diverse domenii", se arată în motivarea CCR.
...la dezastru
„Având în vedere aceste argumente şi caracterul intruziv al măsurilor de supraveghere tehnică, Curtea constată că este obligatoriu ca aceasta să se realizeze într-un cadru normativ clar, precis şi previzibil, atât pentru persoana supusă acestei măsuri, cât şi pentru organele de urmărire penală şi pentru instanţele de judecată. În caz contrar, s-ar ajunge la posibilitatea încălcării într-un mod aleatoriu/abuziv a unora dintre drepturile fundamentale esenţiale într-un stat de drept: viaţa intimă, familială şi privată şi secretul corespondenţei", susţin magistraţii Curţii Constituţionale.
În consecinţă, legislaţia penală ar trebui să stabilească în mod clar şi precis care sunt instituţiile care pot realiza operaţiunile de supraveghere care, prin natura lor, constituie ingerinţe în viaţa privată a cetăţenilor.
Europarlamentarul Monica Macovei, fost ministru al Justiţiei, avertizează că dosarele în care probele esenţiale sunt bazate pe interceptări „sunt vulnerabile" în urma deciziei CCRR publicate miercuri. „Este vorba de toate dosarele care folosesc ca probe interceptări, înregistrări ambientale, filaj şi alte mijloace de supraveghere, aflate în curs de cercetare la procurorii din toată ţara (DNA, DIICOT, parchete) sau pe rolul instanţelor". Fostul ministru al Justiţiei subliniază că dosare de corupţie, spălare de bani, evaziune fiscală, crimă organizată, trafic de droguri şi de fiinţe umane, dar şi anchete privind omoruri şi alte infracţiuni grave riscă să fie închise „dacă interceptările sau alte mijloacele de supraveghere secretă sunt mijloacele de probă vitale sau fac legătură între probe de altă natură".
