Surpriza din seiful senatorului Darius Vâlcov! Procurorii susţin că au găsit în „ascunzătoare" o gramădă de chestii interesante care demonstrează că fostul ministru a desfăşurat activităţi ilegale inclusiv pe perioada de mandat. Informaţia a venit la scurt timp după ce preşedintele comisiei juridice din Senat, Cătălin Boboc anunţa că, în urma înregistrării votului de egalitate, raportul comisiei în cazul cererii DNA de reţinere şi arestare preventivă a lui Vâlcov, este negativ, plenul urmând să ia, astăzi, decizia finală.
În acest context, procurorul-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a trimis o nouă solicitare pentru începerea urmării penale a „suspectului" pentru fapte săvârşite în calitate de senator şi ministru, adică în ultimii patru ani.
Conform comunicatului DNA, preluat de agerpres.ro., este vorba de "operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia, atribuţia sau însărcinarea pe care o îndeplineşte o persoană ori încheierea de tranzacţii financiare, utilizând informaţiile obţinute în virtutea funcţiei, atribuţiei sau însărcinării sale şi pentru încuviinţarea reţinerii şi arestării inculpatului pentru săvârşirea, în exerciţiul funcţiei de senator şi ministru în Guvernul României, a infracţiunii sus menţionate".
Trei kilograme de aur
Dezvoltând, DNA a precizat că Vâlcov a comis respectivele infractiuni în folosul a trei firme, una de cadastru, alta de contabilitate şi „un birou de avocatură, societăţi pe care le deţine în fapt şi pe care le administrează, prin interpuşi". Mai mult, procurorii susţin că banii şi bunurile obţinute în urma săvârşirii infracţiunilor au fost depozitate într-un seif, lăsat spre păstrare unei persoane apropiate. Seiful respectiv conţinea 90.000 de dolari, 1,3 milioane de lei, trei lingouri de aur în greutate totală de trei kilograme, un tablou inscripţionat "Renoir", un tablou inscripţionat "Jean Cocteau" şi o pictură pe lemn inscripţionată "Aurel Acasandrei".
"Aspectele descrise li se adaugă acelora pentru care a fost deja formulată o altă cerere anterioară (...). Cererile de obţinere a avizului necesar efectuării în continuare a urmăririi penale, respectiv de încuviinţare a reţinerii şi arestării preventive, au fost formulate având în vedere că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de Codul de procedură penală", subliniază comunicatul DNA.
Firmele lui Vâlcov
Propunerea de înfiinţare a celor trei firme ar fi fost făcută de Vâlcov în anul 2011, când era primar al municipiului Slatina. Conform datelor din dosar, Vâlcov a scris pe mai multe coli un plan de afaceri, în care a trecut estimările privind cheltuielile şi veniturile, precum şi procentele care urmau să le revină lui şi asociatului în urma derulării celor trei afaceri. Firmele au fost înfiinţate cu banii daţi de Vâlcov, care ulterior primea periodic diverse documente justificative sau situaţii ale cheltuielilor şi îşi dădea acordul cu privire la componenţa acţionariatului sau numirea administratorilor. Cu toate acestea, fostul ministru de Finanţe nu ar fi încasat nicio sumă de bani de la cele trei societăţi, iar ultimele discuţii referitoare la administrarea firmelor le-a avut la începutul anului 2015. Tot în anul 2011, Darius Vâlcov i-ar fi încredinţat aceleiaşi cunoştinţe un seif, la care avea acces doar el şi un apropiat. La începutul acestui an, seiful a fost mutat din locuinţa persoanei respective într-o altă clădire, situată într-o comună din judeţul Olt.
Un vot de egalitate
Toate aceste detalii au fost comunicate de DNA în condiţiile în care, preşedintele comisiei juridice din Senat, Cătălin Boboc a anunţat că, în urma înregistrării votului de egalitate, raportul comisiei în cazul cererii DNA de reţinere şi arestare preventivă, în cazul lui Darius Vâlcov, este negativ, plenul urmând a decide în acest caz. Boboc a precizat că votul colegilor jurişti în privinţa solicitării Parchetului în vederea reţinerii şi arestării preventive a lui Darius Vâlcov a fost de cinci voturi "pentru" şi cinci voturi "împotrivă", înregistrându-se şi o abţinere.
"Nu putem transmite plenului un raport favorabil asupra acestei solicitări. E votul exprimat de colegii mei, probabil fiecare va dori sau nu să îl explice. Din păcate, nu reuşim să avem o practică unitară pe acest subiect şi poate tratăm lucrurile prea subiectiv", a explicat Cătălin Boboc. Întrebat dacă este vorba despre un aviz negativ, Boboc a confirmat acest lucru, precizând că solicitarea sa, pentru aviz favorabil, nu a întrunit numărul necesar de voturi, respectiv şase. "Nu este întrunit numărul de voturi pentru un aviz pozitiv", a mai arătat preşedintele comisiei juridice din Senat.
