Conservarea identităţii unei naţiuni se face prin trecut şi prin limbă, globalizarea atacă exact aceste elemente, iar şcoala ar trebui să ajute la menţinerea identităţii naţionale. Aceasta a fost ideea conferinţei susţinute de academicianul Ioan Aurel Pop la Muzeul Brăilei. Predarea limbii, literaturii şi istoriei - a remarcat vorbitorul - se face metaforico-problematizat. "Manualele nu se mai numesc de Istoria României sau Istorie universală, nu scrie decât Istorie şi nu se mai respectă principiul diacroniei. E absurd să-l învăţ pe un tânăr ce a fost al Doilea Război Mondial dacă el nu are idee ce a fost Primul Război Mondial". Aceeaşi problemă este şi la studiul literaturii, care nu se mai învaţă ţinându-se cont de succesiunea curentelor literare. "Manualele spun că astea sunt chingi care îi împiedică pe elevi să gândească liber, dar dacă nu mai studiem literatura pe curente şi istoria pe secole, orice reper dispare şi rezultatele sunt catastrofale. Noi nu mai trebuie să-i învăţăm pe elevi să memoreze, trebuie să-i învăţăm cum să înveţe, adică tehnici de învăţare, dar cum să aplici o tehnică de învăţare pe nimic? Memoria e o calitate a inteligenţei, oamenii care nu au memorie nu pot fi inteligenţi pentru că nu pot face comparaţii, nu se pot adapta situaţiilor. (...) Cred că literatura, limba şi istoria românilor şi universală pot îndrepta lucrurile dacă sunt făcute după specificul lor, respectând mesajul care ne vine din trecut", a mai explicat prof. univ. dr. Ioan Aurel Pop.
Academicianul a atras atenţia că în prezent o greşeală frecventă atunci când se discută istoria este că nu se ţine cont de conjunctura istorică, se judecă deciziile de atunci în contextul de azi.
Dacă în România predarea disciplinelor amintite s-a transformat într-un amalgam, în alte ţări europene precum Franţa, Italia sau Marea Britanie, oamenii serioşi nu se uită la asemenea idei şi respectă principiul diacroniei, deşi există şi acolo tendinţa de a face manuale dulci. "Există şi în Europa oameni care spun că trebuie să creăm manuale de educaţie europeană şi să-i învăţăm pe tineri să fie buni europeni. E un lucru de bun simţ, dar cum să-i învăţăm? Excluzând din istoria europeană toate conflictele şi punând numai ceea ce a fost frumos? Înseamnă minciună prin omisiune. Dacă vienezii erau convinşi în secolul al XVII-lea că apără civilizaţia europeană creştină şi că musulmanii sunt pericol pentru Europa, eu cum să scriu astăzi că nu au fost pericol? Numai ca să nu jignesc poporul turc? În ultimii doi, trei ani însă sunt reacţii puternice de cultivare a specificului naţional al fiecărei ţări. Trebuie să fim mai circumspecţi. Să învăţăm tinerii să fie buni europeni, dar nu am înţeles de ce eu trebuie să-mi pierd astfel orice demnitate şi identitate? Când eşti asaltat de tot felul de informaţii şi nu ai cultura necesară pentru a gândi singur, devii o păpuşă în numele celor care vor să te manipuleze", a mai spus academicianul Ioan Aurel Pop.
Evenimentul a făcut parte din seria Conferinţelor Analelor Brăilei, fiind organizat de Muzeul Brăilei.
