Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Liberalii vor referendum pentru eliminarea taxei pe apa de ploaie

• liberalii brăileni, în frunte cu liderul Alexandru Dănăilă, au anunţat, ieri, că vor solicita la nivelul CLM Brăila organizarea unui referendum pe tema eliminării totale a tarifului pe apa de ploaie • dacă vor fi refuzaţi de majoritatea PSD plus partenerii acestora, PNL-iştii susţin că au de gând să strângă semnături de la cetăţeni, după care să solicite Prefecturii să declanşeze un referendum, însă de acestă dată, pentru eliminarea taxei, dar şi demiterea primarului şi dizolvarea CLM • pentru a-şi susţine acuzaţiile legate de CUP Dunărea, aceştia au venit însoţiţi la conferinţă de o brăileancă din cartierul Chercea care s-a plâns de faptul că beciul şi căminul din curte zac inundate în permanenţă deşi strada este canalizată • în replică, primarul Marian Dragomir susţine că nu se poate pune problema unui referendum decât la nivel naţional, nu doar la Brăila

 

Lupta politică pentru eliminarea taxei pe apa de ploaie ar putea să ia amploare în lunile următoare. Liberalii brăileni au susţinut, recent, o conferinţă de presă în care au anunţat, în frunte cu preşedintele Alexandru Dănăilă, că  după ce le-au eşuat încercările de a-i mandata pe primarul Marian Dragomir şi pe preşedintele CJ Brăila, Francisk Chiriac, să solicite în Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară “Dunărea” Brăila scăderea la zero a coeficienţilor în baza cărora se calculează taxa, au de gând să treacă la etapa a doua: solicitarea în CLM a organizării unui referendum pe această temă. Dănăilă a afirmat că şi de această dată vor face apel la conştiinţa consilierilor, iar dacă nu vor găsi înţelegere au de gând să se îndrepte către populaţie şi să strângă semnături pentru acest deziderat. Însă, potrivit lui Dănăilă, în această situaţie nu vor mai solicita doar eliminarea tarifului pe apa pluvială, ci şi demiterea primarului şi dizolvarea CLM. Mai mult, plecând de la ideea că 25% din populaţia cu drept de vot înscrisă pe listele electorale ale Municipiului Brăila poate iniţia un referendum, Dănăilă a precizat că odată strânse aceste semnături, ele vor fi depuse la Prefectură, iar reprezentantul Guvernului în teritoriu va fi cel care va declanşa procedurile.

“Deşi nu avem o treime din consilierii locali municipali, necesară pentru a iniţia acest proiect, la fel ca şi data trecută când am mers către fiecare consilier, indiferent de apartenenţa politică, cu o scrisoare prin care am solicitat să semneze alături de noi iniţiativele, dar nu a făcut-o nimeni, şi de data asta vom merge şi vom căuta sprijin pentru iniţierea unui referendum într-o şedinţă de CLM. Semnalele sunt că nu se doreşte organizarea unui referendum. Unul dintre motive fiind lansat de primar, anume că ar fi prea costisitoare organizarea unui referendum. Dar eu întreb: tot ceea ce se întâmplă cu furtul ăsta din banii oamenilor nu e costisitor pentru cetăţeni? Banii municipiului sunt tot ai cetăţenilor! Deci, dacă oamenii doresc iniţierea unui referendum, înseamnă că îşi exprimă indirect acordul pentru organizarea acestuia conform legislaţiei în vigoare. Şi bineînţeles, cheltuirea sumelor respective de bani. Dacă nu se va aproba în CLM, atunci nu mai rămâne decât o singură variantă: organizarea unui referendum la iniţiativă cetăţenească. 25% din populaţia cu drept de vot înscrisă pe listele electorale ale municipiului Brăila poate iniţia un referendum pentru eliminarea tarifului pe apa de ploaie, demiterea primarului şi dizolvarea CLM. Asta pentru că primarul sprijină în continuare menţinerea acestui tarif ilegal şi pentru că niciun consilier din majoritatea actuală din CLM nu a înţeles că inclusiv vecinii lor, inclusiv ei, plătesc apa de ploaie”, a declarat Dănăilă.

Liderul PNL Brăila a afirmat că a discutat cu mai mulţi consilieri de la PSD şi alte partide şi mulţi îi împărtăşesc opiniile în legătură cu eliminarea apei de ploaie, însă nu votează în Consilii deoarece au comandă de sus să nu fie de acord cu propunerea liberalilor. Acesta a avertizat că va încerca să afle ce părere au vecinii primarului şi ai consilierilor de la PSD şi nu numai despre faptul că aceştia menţin tariful pentru apa pluvială.

De punctat că primarul Marian Dragomir a subliniat în discursul său public pe tema referedumului cerut de liberali că e un demers strict politicianist: “La fel de bine am putea întreba cetăţenii dacă mai vor să plătească impozite pentru că în mod evident toată lumea ar răspunde NU”

 

Cîrligea, supărat pe modul în care CUP Dunărea încasează bani de la contribuabili

La rândul său, consilierul judeţean PNL, Florin Cîrligea, a criticat modul în care Compania de Utilităţi încasează banii de la cetăţenii care vin să îşi plătească facturile pe 2018, dar au şi datorii din anii trecuţi. Acesta susţine că nu este normal să li se oprească banii pentru facturi din trecut, pentru că se ajunge într-o situaţie similară cu cea a încasării dobânzilor de către bănci.

“Dar şi acolo poţi rezolva problema să plăteşti întâi din bază şi după aceea din penalităţi. CUP Dunărea nu este instituţie bancară ca să trăiască din dobânzi şi penalităţi, este societate comercială şi normal ar fi ca în momentul în care cineva se duce să plătească o anumită sumă din restanţă să fie considerată în bază”, a declarat Cîrligea. De asemenea, acesta a subliniat că în niciun caz prin eliminarea taxei pe apa de ploaie, CUP Dunărea nu ar intra în faliment, aşa cum s-a sugerat, deoarece ar însemna să renunţe doar la aproximativ 35% din profit.

Mai mult, a criticat şi modul în care se calculează taxa pe apa de ploaie, reiterând ideile expuse de Dănăilă.

 

O brăileancă se plânge că are beciul inundat şi acuză CUP Dunărea

Pentru a-şi demonstra acuzaţiile împotriva Companiei de Utilităţi “Dunărea” Brăila, liberalii au venit însoţiţi la conferinţa de presă de Adelina Rodica Iuga, o brăileancă domiciliată în cartierul Chercea, care s-a plâns că deşi locuieşte pe o stradă canalizată, are beciul şi căminul din curte în permanenţă inundate, iar problema i-a fost ignorată de către conducerea CUP. “Eu locuiesc în cartierul Chercea, pe Strada Magaziilor nr. 43 şi ştiu sigur că pe strada mea mai sunt cel puţin doi vecini care se confruntă cu aceeaşi  problemă. Adică au beciuri în curte şi în anotimpul ploios, în special primăvara sau vara, acestea sunt pline cu apă. Eu, ca să folosesc acest beci, în sensul de a depozita diferite lucruri acolo, mi-am achiziţionat pompă şi trag apa afară. Dar a doua zi este la loc. Ultima oară cred că avea 1 metru apa. Aceeaşi chestie este şi la cămin, care este chiar lângă poartă, deci la o distanţă de 3-5 metri de canalizare, de conducta principală. Acesta e pe jumătate plin cu apă, dar mai sunt două palme şi intră apometrul în apă. Când le-am spus celor de la Regia de Apă mi-au spus: «Nu e nicio problemă, că merge şi în condiţiile astea!» Dar eu ştiam că apometrul trebuie să aibă alte condiţii ca să funcţioneze corect, nu să stea în apă. Aici este durerea mea, pentru că mi se ia un ban pe această apă meteorică. Iar apa nu se duce în canalizare, ci zace în beciul meu”, a declarat brăileanca nemulţumită. Aceasta a precizat că atunci când a semnalat problema la CUP Dunărea i s-a spus să îşi cheme un instalator, apoi a fost sfătuită să îşi astupe beciul şi în cele din urmă i s-a solicitat să facă o sesizare în scris, lucru pe care recunoaşte că nu l-a mai făcut. În schimb, în speranţa că îşi va rezolva problema, aceasta a afirmat că a decis să se alăture demersului liberalilor, care în prezent adună cât mai multe astfel de cazuri problematice, pentru a acţiona ulterior CUP Dunărea în instanţă, într-un dosar comun.

Mai mult, pe paginile sale oficiale de pe reţelele de socializare, Dănăilă a publicat şi câteva fotografii cu beciul şi căminul din casa femeii, într-adevăr pline cu apă.

Contactată de redactorii “Obiectiv - Vocea Brăilei” în legătură cu cele sesizate de femeie, conducerea CUP Dunărea, a explicat că va analiza punctual cazul abonatului reclamant, precum şi a abonaţilor de pe strada respectivă. Ca principiu, conducerea operatorului de apă-canal, a punctat că nu e nicio problemă dacă aparatul de măsură (apometrul) este scufundat, acest lucru neinfluenţând calitatea măsurătorii. Singurul inconvenient în cazul în care apometrul în cauză nu este cu transmitere automată a citirii prin unde radio, ar fi pentru cititorul de apometre - angajatul CUP Dunărea, care ar trebui să coboare în căminul inundat şi să vadă efectiv cât indică aparatul, a mai punctat sursa citată.

 

Replica primarului: Referendum pentru eliminarea taxei pe apa de ploaie, doar la nivel naţional

Edilul-şef Marian Dragomir a afirmat, la rândul său, că nu se teme de ameninţările venite dinspre tabăra PNL Brăila, privind solicitarea demisiei sale în cazul unui refuz privind organizarea unui referendum pentru eliminarea taxei pe apa de ploaie. Acesta susţine că în ciuda declaraţiilor politicianiste ale liberalilor brăileni, problema tarifului pentru apa pluvială nu poate fi rezolvată decât la nivel naţional, prin modificarea legii actuale. Pe aceeaşi linie, primarul a afirmat că tocmai de aceea despre un referendum s-ar putea vorbi doar la nivel naţional.

“Nu mă tem de ameninţările liberalilor! (...) Atunci când vorbim despre un referendum de schimbare a unei legi, acesta trebuie să fie unul organizat la nivel naţional şi nu la nivel local, pentru a fi valid. V-am arătat în cea mai recentă şedinţă de CLM că inclusiv membri de frunte ai PNL Brăila au recunoscut faptul că un referendum şi o iniţiativă locală nu pot schimba o lege la nivel naţional. Este nevoie în acest sens să se modifice legislaţia şi acel referendum, dacă este cazul, ar trebui să fie organizat la nivel naţional. Abia în acel moment putem vorbi, într-adevăr de legalitatea şi realizarea unui referendum în condiţii normale şi legale”, a declarat Dragomir.

De asemenea, acesta a reiterat ideea că un referendum organizat la Brăila pe această temă nu ar avea indica rezultat concludent, însă va necesita cheltuieli enorme de la bugetul local.

“Eu cred că trebuie să direcţionăm banii către investiţii şi nu spre o cheltuire a lor total ineficientă - un referendum care nu are nicio finalitate. Nu poţi printr-un referendum la nivel local să schimbi o lege la nivel naţional. Dacă referendumul se organizează la nivel naţional este cu totul alt subiect”, a conchis Dragomir.




Categorie articol: 

Comentarii