Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Liber la viteză pe şosele proaste

în urma modificării Codului Rutier, din iniţiativa unor parlamentari, maşinile de poliţie cu radar trebuie presemnalizate cu un panou afişat cu 500 - 2.000 de metri înainte • Preşedintele Klaus Iohannis a contestat la Curtea Constituţională legea care prevede ca radarele Poliţiei Rutiere să fie amplasate doar pe maşini marcate, poziţionate vizibil şi semnalizate • în condiţiile în care legea ar fi pusă în aplicare, ajungem să ne punem întrebarea ce rost mai au aparatele radar în trafic, în condiţiile în care fiecare şofer va şti că urmează un radar, astfel că va reduce viteza • evident că, pe porţiunea de drum unde nu este radarul, vitezomanii îşi vor face de cap, crescând şI mai mult riscul producerii unor accidente grave • trebuie menţionat faptul că, potrivit unui Raport al Comisiei Europene, România este pe primul loc în Europa la accidente rutiere mortale, viteza fiind în top • vitezomanii îşi fac de cap şi la Brăila, multe dintre accidentele grave fiind comise din cauza vitezei, numai de la începutul acestui an fiind aplicate aproape 5.000 de amenzi pentru nerespectarea regimului legal de viteză

 

Aparatul radar, cel care era până acum “spaima” şoferilor, se transformă, încet-încet, în prietenul vitezomanilor. Modificările legislative adoptate recent de Camera Deputaţilor, care prevăd ca maşinile de poliţie cu radar să fie presemnalizate cu un panou afişat cu 500 - 2.000 de metri înainte, le dau frâu liber şoferilor dornici să experimenteze senzaţii tari, cu pedala de acceleraţie apăsată la maximum. În aceste condiţii, ajungem să ne punem o întrebare: care mai este rostul radarelor!? Evident că participanţii la trafic vor circula cu viteză, în zonele unde ştiu că nu sunt urmăriţi de radare. Va creşte riscul producerii unor evenimente rutiere grave, produse pe fondul depăşirii vitezei legale sau neadaptării la condiţiile de drum. Ţara noastră ocupă deja un loc fruntaş, la nivel european, în ceea ce priveşte accidentele rutiere mortale. Şi la Brăila şoferii vitezomani se dau în spectacol pe şosele, în ciuda acţiunilor organizate zilnic de poliţişti şi amenzilor aplicate. Numai de la începutul acestui an, poliţiştii au dat aproape 5.000 de amenzi pentru nerespectarea regimului legal de viteză.

Nu mai vorbim de accidente. Ultimul eveniment grav, soldat cu moartea unei tinere şoferiţe, s-a produs la ieşire din oraşul Ianca. Cea aflată la volan s-a înfipt cu maşina într-un copac, acul vitezometrului rămânând blocat în urma impactului violent la 140 km/h. Şi acesta nu a fost singurul accident grav produs la Brăila, pe fondul vitezei excesive.

 

“Radarele ascunse care stau la pândă sunt ilegale”, în opinia iniţiatorilor

Codul Rutier a suferit modificări, asta după ce, la începutul lunii iulie, Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, a adoptat, cu 226 de voturi “pentru”, proiectul de lege iniţiat de deputaţii PNL Florin Roman şi Ioan Bălan, prin care se modifică Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice. Legea a fost trimisă la preşedinte pentru promulgare, însă acesta a ales să atace actul normativ la Curtea Constituţională. Sesizarea de neconstituţionalitate a fost înanintată în data de 27 iulie.

După cum arată iniţiatorii, în esenţă, legea obligă poliţiştii rutieri şi de frontieră la purtarea uniformei, iar în cazul constatării contravenţiilor procedura prevede să se poată face numai în baza unor mijloace tehnice certificate. De asemenea, instalarea de dispozitive destinate măsurării vitezei se va putea face numai pe autovehicule ce poartă semnele distinctive ale poliţiei. Astfel, în cazul în care nu sunt îndeplinite aceste criterii, procesul verbal de constatare este lovit de nulitate. “O altă prevedere a legii este că radarele trebuie să fie poziţionate în locuri vizibile, ceea ce înseamnă că dispare pânda. Se pune accent pe prevenţie, iar poliţistul rutier nu mai poate fi obligat de şeful ierarhic să îndeplinească un “plan” de amenzi. În cazul utilizării dispozitivelor radar staţionare, ori a utilizării aparatelor radar tip pistol, devine obligatorie presemnalizarea lor prin panouri de atenţionare. Acestea vor fi montate pe sensul de mers, înainte cu minim 500 de metri în localitate şi cu minim 2000 de metri în afara localităţii, dar nu mai mult de 1000 metri în interiorul localităţii şi 4000 de metri în afara localităţii. Panourile de atenţionare vor fi montate de administratorul drumului, la solicitarea poliţiei rutiere”, arată cei doi deputaţi în comunicatul postat pe site-ul Camerei Deputaţilor.

Ei susţin că, în acest moment, pe actuala legislaţie, sunt înregistrate 1.900 de victime ale accidentelor rutiere, acesta fiind cel mai solid argument că lucrurile nu mai pot merge aşa. “Legea e proastă şi ineficientă. Legea propusă de iniţiatori pune accentul pe prevenţie, după modelul european, care a dus la scăderea numărului de victime din accidente rutiere. În paralel, cuantumul amenzilor a crescut semnificativ. Aşadar, legea generează un echilibru între poliţiştii rutieri şi participanţii la trafic”.

Într-un comentariu pe Facebook, deputatul Florin Roman susţine că aparatele radar trebuie semnalizate aşa cum se întâmplă în toată lumea civilizată şi unde implementarea legilor similare a dus la scăderea numărului de victime din accidente rutiere. Acesta a ţinut să precizeze faptul că avem mulţi decedaţi pe şosele, în primul rând din cauză că avem drumuri proaste. Urmează apoi neatenţia la volan şi consumul de alcool. “Ceea ce este în prezent nu e în regulă. Prevenţia trebuie să devină prioritară! Acolo unde sunt machete cu maşini de poliţie, numărul accidentelor soldate cu victime scade. În paralel au crescut amenzile pentru cei care nu respectă regulile în trafic!”, a anunţat Florin Roman pe contul său de Facebook.

 

Şeful statului :”Poliţiştii se vor afla în imposibilitatea de a-şi îndeplini obligaţiile”

Totuşi, nu toată lumea împărtăşeşte opiniile deputaţilor iniţiatori ai acestui proiect controversat. Preşedintele Klaus Iohannis a contestat la Curtea Constituţională legea care prevede ca radarele Poliţiei Rutiere să fie amplasate doar pe maşini marcate, poziţionate vizibil şi semnalizate cu panouri afişate cu 500 - 2.000 de metri înainte.

Potrivit presei centrale, şeful statului afirmă, în sesizarea de neconstituţionalitate, că dacă legea va intra în vigoare Poliţia se va afla „în imposibilitatea de a-şi îndeplini obligaţiile şi atribuţiile prevăzute de lege”.

În plus, argumentează Klaus Iohannis, în sesizarea de neconstituţionalitate: “ca o consecinţă, conducătorii auto ar putea înţelege că pe segmentele de drum fără panouri de avertisment pot depăşi viteza legală fără a fi sancţionaţi. Drept urmare, aplicarea legislaţiei rutiere în ceea ce priveşte viteza de circulaţie pe drumurile publice va fi lipsită de componenta sancţiunii şi se va îndepărta de la scopul ei, anume acela de a proteja viaţa şi integritatea corporală a tuturor participanţilor la trafic”.

Deputatul USR, Cătălin Drulă, a acuzat şi el că proiectul de lege face imposibilă aplicarea Codului Rutier în privinţa vitezei. “A revenit proiectul de lege cu interzicerea radarelor într-o formă oribilă care face practic imposibilă aplicarea Codului Rutier în ce priveşte viteza. S-a transformat într-o caricatură controlul şi aplicarea legii rutiere în ce priveşte viteza de circulaţie: «atenţie că în 500 de metri trebuie să mergeţi un pic încet vreo 2-300 de metri, apoi puteţi s-o călcaţi din nou». Oribil sentimentul când vezi că toate celelalte partide politice votează la unison mizeria asta”, a scris deputatul USR, Cătălin Drulă, pe Facebook.

Prevederile proiectului legislativ nu se aplică momentan. Pentru a intra în vigoare, acesta trebuie promulgat prin decret prezidenţial şi publicat în Monitorul Oficial.

 

România ocupă loc fruntaş în Europa la accidente rutiere mortale

Date îngrijorătoare! Statisticile privind siguranţa rutieră în 2017, publicate de Comisia Europeană, în urmă cu câteva luni, arată pentru al doilea an consecutiv o scădere a numărului de decese cu aproximativ 2% în ţările membre UE şi cu 19% în România. Cu toate acestea, România se află în continuare pe primul loc, cu o medie de 98 de accidente soldate cu decese la 1 milion de locuitori, faţă de media europeană de 49 de decese la 1 milion de locuitori. Cel mai mic număr de decese rezultat în urma accidentelor rutiere se înregistrează în Suedia şi Marea Britanie, cu 25 şi, respectiv, 27 de accidente mortale la 1 milion de locuitori.

În statistica europeană, se arată că numărul persoanelor decedate

în ţara noastră a fost, anul trecut, 1.951, fiind înregistrată totuşi o scădere semnificativă faţă de anul 2008, în care s-au înregistrat 3.000 de morţi.

Cauzele accidentelor rutiere în ţara noastră sunt variate. Una dintre cele mai mari probleme ale traficului din ţara noastră ţine de infrastructură. În cea mai mare parte, reţeaua naţională de drumuri are o singură bandă pe sens, ceea ce afectează atât siguranţa în trafic, cât şi timpul petrecut în trafic, a explicat Poliţia Română. O altă cauză a accidentelor de circulaţie este viteza neadaptată la condiţiile infrastructurii, cât şi cea neregulamentară, se precizează într-un raport din februarie 2018 al Direcţiei Rutiere şi al Institutului de Cercetare şi Prevenire a Criminalităţii.

O cauză la fel de importantă este şi indisciplina pietonilor, adică traversarea neregulamentară a drumului, prezenţa pietonilor pe partea carosabilă şi alte abateri ale acestora.  Viteza şi indisciplina pietonilor sunt vinovate de producerea a 41% din accidentele grave produse în intervalul 2011-2016, se mai arată în raportul Direcţiei Rutiere, prezentat de presa centrală.

Pe primul loc în topul judeţelor cu accidente mortale se află judeţul Suceava, unde în 2017 s-au înregistrat 296 de accidente de circulaţie soldate cu 104 decese. Clasamentul este urmat de judeţele Timiş şi Dolj, cu 80 şi, respectiv, 79 de morţi, la capătul opus situându-se judeţul Bihor, cu 32 de persoane decedate în urma accidentelor rutiere.

 

Accidente la Brăila: anul acesta s-a triplat numărul persoanelor decedate

Chiar dacă nu este pe primele locuri în ceea ce priveşte numărul de accidente rutiere, Brăila are totuşi în listă numeroase evenimente grave, anul acesta fiind înregistrată o creştere semnificativă a numărului persoanelor decedate.

Pe raza de competenţă, în primul semestru al anului 2018, pe raza judeţului Brăila, s-au produs 44 accidente grave, soldate cu 14 persoane decedate, 46 persoane rănite grav şi 15 persoane rănite uşor. Comparativ, în aceeaşi perioadă a anului 2017, s-au produs 40 accidente grave, soldate cu doar 5 persoane decedate, alte 36 persoane rănite grav şi 10 persoane rănite uşor.

Principalele cauze generatoare de accidente rutiere au fost: traversare neregulamentară pietoni, neacordare prioritate pietoni, viteză neadaptată, abateri biciclişti.

Zonele în care s-au înregistrat cele mai multe accidente rutiere grave, anul acesta, sunt: în municipiu - Calea Călăraşilor (6 accidente), în judeţ - DE 584 - (Brăila - Slobozia) - 6 accidente şi DN 2B (Brăila Buzău) - 7 accidente.

Şoferii vitezomani încasează amenzi, la greu. În primul semestru al anului 2018 s-au aplicat 13.152 sancţiuni contravenţionale, dintre care 4.576 pentru nerespectarea regimului legal de viteză, 1.182 pentru nerespectarea regulilor de circulaţie de către pietoni şi 1.091 pentru nerespectarea regulilor de circulaţie de către biciclişti. De asemenea, au fost reţinute 1.243 permise de conducere în vederea suspendării exercitării dreptului de a conduce.

Dacă legea radarelor semnalizate se va pune în aplicare, este clar că vitezomanii vor putea circula după bunul plac, în condiţiile în care ştiu exact unde urmează să se întâlnească cu un radar.

 

Tragedii rutiere din cauza vitezei neadaptate

Totuşi, se vede clar, în statistici, că multe accidente se produc din cauza vitezei.

Un accident extrem de grav a avut loc, recent, la Brăila, o tânără şoferiţă, de numai 25 de ani, murind pe loc, după ce maşina care ar fi avut o viteză de 140 km/h s-a înfipt într-un copac, la ieşire din oraşul Ianca.

În iunie, o tragedie rutieră s-a produs pe DN 22, la ieşire din localitatea Şuţeşti,

şoferul unui TIR intrând pe contrasens şi lovind un microbuz de transport persoane, în care se aflau 9 pasageri, din care doi nu au mai scăpat cu viaţă.

Poliţiştii au stabilit că şoferul Tir-ului a pierdut controlul volanului, într-o curbă şi a pătruns pe contrasens. În luna mai, o tragedie a fost la un un pas de a se produce pe DN 2B, din cauza unei şoferiţe care a intrat pe contrasens, în zona unei curbe. Femeia care conducea un autoturism Volkswagen Golf nu a mai putut stăpâni volanul, intrînd în coliziune cu un autocar din Urcaina. Opt persoane au fost rănite, iar trei au rămas încarcerate. La sfârşitul lunii februarie, trei maşini s-au făcut praf, pe şoseaua Dig Brăila-Galaţi, în dreptul staţiei de epurare. Un şofer brăilean prea grăbit a ajuns pe contrasens, pe fondul neadaptării vitezei la condiţiile de carosabil umed. Trei autoturisme s-au făcut praf, doi dintre şoferi ajungând la spital, unul în stare gravă.

În decembrie 2017, un eveniment rutier grav, soldat cu 7 victime, s-a produs pe DN 22B (Dig Brăila- Galaţi). Au fost implicate două autoturisme, vina aparţinând unui şofer brăilean de 24 de ani, care nu a adaptat viteza. Într-o curbă la stânga, el a pierdut controlul volanului şi a lovit un autoturism de pe contrasens.

În octombrie 2017, teribilismul la volan, combinat cu euforia consumului de alcool au dus la producerea unui grav accident şi moartea unui tânăr nevinovat, care s-a urcat în maşină, alături de un şofer vitezoman. Maşina în care se aflau cei doi a lovit trei autoturisme parcate, pe Bulevardul Dorobanţilor, după care s-a răsturnat. Atât şoferul, cât şi pasagerul au fost duşi de urgenţă la spital, însă unul nu a mai scăpat cu viaţă. Poliţiştii au stabilit că tânărul care se afla la volan a consumat alcool şi a pierdut controlul asupra volanului din cauza vitezei excesive.

Şi acestea sunt doar câteva exemple de accidente grave, produse pe fondul vitezei neadaptate.




Categorie articol: 

Comentarii