Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Legenda meşterului Manole "loveşte" şantierul Griviţa

După cum vă informam într-un articol publicat de cotidianul nostru în urmă cu două zile, şansele ca "Tehnologica Radion" Bucureşti să finalizeze lucrările de reabilitare a străzii Griviţei până în luna septembrie, aşa cum scrie în contractul de execuţie, sunt destul de mici. Mai sunt doar două luni până la expirarea termenului limită, iar constructorii abia au intrat pe ultimul tronson, cel dintre Str. Şcolilor şi Calea Călăraşilor, în timp ce pe porţiunea cuprinsă între Str. Gen. Eremia Grigorescu şi Str. Şcolilor încă se mai lucrează. Multe voci acuză firma bucureşteană de neseriozitate spunând că de la bun început, mai exact de anul trecut, de când s-a deschis şantierul, ritmul de lucru a fost prea lent, din cauza lipsei de utilaje şi a forţei de muncă insuficientă, prost plătită şi necalificată. În apărarea lor, cei de la "Tehnologica Radion" s-au plâns mereu de dificultatea terenului pe care lucrează. Este vorba, mai exact, de faptul că, în timpul înlocuirii vechilor conducte de apă şi canalizare au apărut continuu surpări care au întârziat lucrările şi au mărit costurile de execuţie. De acest lucru este convins şi primarul Aurel Simionescu. Aflat, ieri, pe şantierul Griviţei, edilul-şef a văzut cu ochii lui cum un mal de pământ s-a surpat în timpul excavărilor, formând o groapă mult mai mare decât cea de care era nevoie pentru înlocuirea conductelor. "Astfel de surpări au apărut pe toată lungimea străzii, nu doar în această porţiune unde se lucrează acum. Mulţi spun că se înaintează prea încet. Este adevărat, însă nu putem să ignorăm dificultăţile cu care se întâlnesc în teren constructorii. Pe de altă parte, faptul că apar aceste surpări nu poate fi o scuză pentru ei să nu termine lucrarea la timp", ne-a spus Simionescu. Primarul ne-a explicat că terenul cedează din cauza vechilor ţevi de alimentare cu apă care nu erau suficient de etanşe, astfel încât, de-a lungul anilor, au pierdut continuu apă ducând la instabilitatea terenului. De altfel, specialişti în domeniu spun că subsolul Brăilei este format, în general, din loess, un tip de sol ce are în componenţă concreţiuni calcaroase care îi dau o stabilitate mare doar dacă este uscat. Intrate în contact cu apa, aceste concreţiuni se dizolvă, iar loess-ul îşi pierde rezistenţa, fapt ce explică numeroasele tasări şi găuri ce apar pe străzile din zona centrală a municipiului. În condiţiile în care reţeaua de alimentare cu apă de pe cele mai multe străzi are zeci de ani vechime, fiind predispusă la scurgeri importante, este de aşteptat ca surpări în genul celor vizibile după decopertarea străzii Griviţei să fie prezente în subsolul tuturor străzilor unde nu s-au făcut lucrări de modernizare. Adică pe majoritatea arterelor Brăilei!




Categorie articol: 

Comentarii