Colectarea masivă de date telefonice de către Agenția de Securitate Națională a SUA (NSA) este ilegală, a decis o Curte de apel din New York, argumentând ca aceasta a depășit cadrul stabilit de Congres, relatează Agerpres. Legile pe care se sprijină NSA pentru a strânge aceste informații „nu au fost niciodată interpretate pentru a autoriza ceva care se apropie de amploarea supravegherii generalizate aflate în discuție", a apreciat instanța americană într-un document de 97 de pagini.
Fără a merge până la a judeca constituționalitatea programului, instanța a estimat că guvernul a depășit cadrul stabilit de Congres în faimosul „articol 215" al legii antiteroriste Patriot Act, adoptată după atacurile din 11 septembrie 2001.
Plângerea a fost depusă de puternica Asociație pentru Apărarea Libertăților ACLU (American Civil Liberties Union) împotriva NSA, agenția de informații însărcinată cu interceptarea comunicațiilor, și a FBI, poliția federală americană, după dezvăluirile făcute în iunie 2013 de fostul consultant al NSA Edward Snowden.
Milioane de „metadate" telefonice colectate de NSA includ numere de telefon, durata convorbirilor telefonice sau localizarea lor, însă nu și conținutul lor. ACLU consideră de asemenea că acest program constituie o încălcare masivă a vieții private fără a ajuta o altă măsură de combatere a terorismului.
Cu toate acestea, instanța a refuzat să emită un ordin pentru oprirea programului, argumentând că nu ar avea sens, deoarece legea va expira la 1 iunie. În prezent, membrii Congresului dezbat o modificare sau o prelungire a legii în cauză.
În România, Iohannis i-a convins pe liderii partidelor
În România, legea este la a patra încercare de elaborare. În urma consultărilor de la Palatul Cotroceni avute de preşedintele Iohannis cu liderii partidelor parlamentare, s-a decis depunerea unui proiect legislativ la Senat privind noua lege „Big Brother", elaborată de Administraţia Prezidenţială. Liderii partidelor parlamentare au fost de acord cu proiectul, iniţiativa urmând să fie semnată de toţi preşedinţii partidelor şi depusă în Parlament.
În vara anului trecut, a treia lege care implica datele personale ale utilizatorilor de comunicaţii din România, care ar fi ajutat serviciile secrete în munca operativă, a picat la Curtea Constituțională din cauză că nu respecta drepturile şi libertăţile garantate de Constituţia României. În 2013, judecătorii CCR respinseseră alte două legi: cea privind obligaţia furnizorilor de telefonie şi internet de a reţine 6 luni datele utilizatorilor şi cea privind obligaţia de a solicita datele personale utilizatorilor de cartele telefonice prepay şi de reţele wifi publice.
