Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Leacuri naturale din fructele toamnei, la Farmacia Faltis

• farmacist cu 45 de ani de experienţă, Ion Bobaru a dat startul recoltării plantelor medicinale de toamnă • farmacistul a cules cătină de pe malul Putnei, măceşe, păducel şi struguri pe care, mai apoi, le transformă în medicamente eco - siropuri, pulberi, vinuri şi tincturi • mare parte din plante provin din grădina proprie, dar multe altele sunt recoltate din flora spontană, unde cresc natural, fără ierbicide şi pesticide 

 

Deţinător al celor mai bune reţete pentru leacuri, pe care le găseşte răsfoind paginile vechilor Farmacopei, farmacistul Ion Bobaru, de la Faltis, adună cu migală fructele toamnei, pe care mai apoi le pune la uscat şi le transformă în siropuri, pulberi, ceaiuri şi tincturi. Cu o experienţă de 45 de ani în domeniu, Ion Bobaru ne oferă, în exclusivitate, sfaturi pentru prepararea unor medicamente naturiste, folosite pentru tratarea celor mai diverse afecţiuni.

 

Preparate farmaceutice din fructele toamnei

 

Înainte de apariţia chimiei de sinteză, medicamentele se preparau în mod tradiţional din plante, în vechile spiţerii. Astăzi, produsele din plante sunt considerate produse farmaceutice tradiţionale (eco). Fiind mai bine tolerate de organismul uman, au reacţii adverse şi alergice minore în comparaţie cu medicaţia clasică alopată. Eficacitatea terapeutică se observă, însă, după o perioadă mai lungă de administrare, de aceea pacientul trebuie să se înarmeze cu răbdare.

“Preparatele din plante medicinale fac parte din grupa suplimentelor alimentare şi sunt folosite ca terapii complementare în tratamentul bolilor. După o experienţă de 45 de ani în domeniu, fără falsă modestie, vă pot spune că, la reuşita unui preparat farmaceutic din plante contribuie mai mulţi factori: originea materiei prime, perioada optimă de recoltare, metoda de recoltare, uscarea plantei, păstrarea, procesul de prelucrare a plantei, priceperea şi pregătirea celor care procesează planta. În această privinţă, vă pot spune că suntem un colectiv de top”, ne-a mărturisit farmacistul Ion Bobaru, pe care l-am găsit în plină campanie de recoltare.

Iscusitul spiţer ne-a spus că o parte din plantele pe care le prelucrează la Faltis sunt cultivate în grădina proprie, dar cele mai multe sunt recoltate din flora spontană, unde cresc natural, fără îngrăşăminte, ierbicide sau pesticide.

Perioada de recoltare a fructelor de plante medicinale se face la coacerea deplină. Recoltarea se face pe  timp frumos, dimineaţa, după ce se ridică roua. Potrivit farmacistului de la Faltis, recoltarea manuală este cea mai indicată, deoarece putem recolta selectiv, doar ce este sănătos, fără fructele atacate de boli sau dăunatori.

“Uscarea este cea mai importantă operaţiune. Planta se pune la uscat în aceeaşi zi sau cel târziu a doua zi de la recoltare. Uneori, este necesară congelarea (ca în cazul cătinei). Uscarea se face în strat subţire, în spaţii bine ventilate şi aerisite (poduri, verande, balcoane), răscolindu-se zilnic plantele. La fructe, se practică şi uscarea artificială folosind aragazul la foc mic şi uşa întredeschisă. La aragazele electrice, se setează temperatura în cuptor la 70 de grade, timp de o oră. În farmacie avem un uscător electric cu o capacitate de 100 kg fructe proaspete la o singură şarjă”, ne-a spus Ion Bobaru.

După uscare, fructele se păstrează întregi în pungi de hârtie, cutii de carton, saci din tifon. Măcinarea fructelor uscate se face chiar înainte de prelucrare, lucru valabil şi pentru tulpini, frunze sau flori. Păstrarea plantelor sub formă mărunţită sau măcinată duce la deprecierea rapidă a substanţelor active.

Toamna este anotimpul când se culeg majoritatea fructelor de plante medicinale, cum ar fi cătina, păducelul, măceşele şi tescovina obţinută din struguri roşii de la hibrizii producători direcţi pe care, încă, îi mai cultivă gospodarii de la ţară.

 

Prepararea remediilor din fructele toamnei

 

Fructele toamnei se pot folosi proaspete sau uscate sub formă de pulbere, ceai (decoct), tinctură sau vin .

Mod de preparare

Pulbere: Fructele de cătină, de păducel, de măceşe sau tescovină foarte bine uscate se macină într-o râşniţă de cafea. Pentru a uşura măcinarea, înainte de râşnire, fructele se pun la foc mic în cuptorul aragazului, cu uşa întredeschisă sau la 100 grade în cuptorul electric (20 minute). Pulberea se foloseşte amestecând-o cu miere sau lapte fermentat.

Ceai (decoct): se obţine din două linguriţe de fructe de cătină, păducel sau măceşe mărunţite groscior, care se fierb la foc mic timp de 15 minute în 500 g apă, într-un vas (de preferinţă din inox sau emailat). Se completează la final apa evaporată. Se filtrează fierbinte prin tifon sau vată medicinală umezită cu puţină apă. Se îndulceşte cu miere sau zahăr. Pentru diabetici, se poate folosi un îndulcitor.

Tinctură: Două linguriţe fructe cătină, păducel sau măceşe mărunţite groscior se pun la macerat în 100 grame alcool alimentar, sau alt produs distilat obţinut în gospodărie, timp de 10 zile, agitându-se zilnic. Se filtrează prin tifon, după care se lasă la decantat în frigider timp de 6 zile pentru o deplină limpezire. Se trece uşor partea limpede într-un alt flacon, îndepărtându-se eventualul reziduu care s-a depus pe fundul vasului. Se păstrează în flacoane de sticlă sau plastic prevăzute cu dop picurător. Termenul de valabilitate este de 2 ani de la data preparării. Dacă se observă depuneri pe perioada păstrării, se agită flaconul înainte de utilizare. Dacă se face tinctură de tescovină, se foloseşte alcool concentrat de cel puţin 90 de grade.

Vin: Două linguri fructe catină, păducel, măceşe mărunţite groscior se amestecă cu 1 litru vin roşu adus la fierbere. Se lasă în contact timp de 10 zile, agitându-se zilnic. După 10 zile, vinul se filtrează printr-un material textil, fără stoarcerea reziduului, apoi se lasă la decantat 6 zile la frigider, separându-se partea limpede de reziduul depus pe fundul vasului. Se va completa cu vin până la 1 litru. Se poate păstra şi 2 ani dacă vinul este de bună calitate.

În laboratorul Farmaciei Faltis se obţin şi alte produse farmaceutice din fructe de plante medicinale (extracte moi şi fluide): siropuri, creme, unguente, capsule gelatinoase.

Cătina este utilizată pentru creşterea imunităţii, în convalescenţă, alergii, în sarcină şi alăptare, în afecţiuni oculare (datorită conţinutului în Beta-caroten), hemoragii, fragilitate capilară, stări de stres, efort fizic şi intelectual intens. Administrare: pulberea, câte o jumătate de linguriţă de 2 ori pe zi, decoctul, câte 2 ceşti de 2 ori pe zi, tinctura câte 30 picături de 3 ori pe zi în puţină apă sau ceai, vinul, câte o lingură de 2 ori pe zi - toate acestea după masă.

Preparatele din păducel se adresează unui organ vital, inima (în nevroza cardiacă, aritmiile cardiace, ca vasodilatator coronarian, ateroscleroză cardiacă, hipertensiune arterială. Administrare: pulberea, câte o jumătate de linguriţă de 2 ori pe zi, decoctul, câte 2 ceşti de 2 ori pe zi, tinctura câte 30 picături de 3 ori pe zi în puţină apă sau ceai, vinul câte o lingură de 2 ori pe zi - toate acestea după masă.

Măceşul, indicaţii terapeutice: boli ale aparatului cardio-vascular (insuficienţă cardiacă, angină pectorală), boli ale aparatului circulator periferic (varice, flebite, hemoroizi, fragilitate capilară), boli ale aparatului respirator (traheite, bronşite, astm bronşic, pneumonii), boli virale din sezonul rece: (răceală, gripă, guturai), bolile anemice, boli ale aparatului urogenital (cistite, pielite), boli metabolice şi endocrine (diabet zaharat, afecţiunile tiroidei), bolile pielii (dermatologice), boli neurologice, afecţiuni ale aparatului osteo articular - artroze, spondiloze, coxartroze - afecţiuni oftalmologice, inapetenţă  prin lipsa poftei de mâncare. Administrare: pulberea, câte o jumătate de linguriţă de 2 ori pe zi, decoctul, câte 2 ceşti de 2 ori pe zi, tinctura, câte 30 picături de 3 ori pe zi în puţină apă sau ceai, vinul, câte o lingură de 2 ori pe zi - toate după  masă.

În fine, tescovina (se folosesc cojile şi seminţele de la strugurii roşii, rezultate în procesul de obţinere a vinului) combate fenomenul de îmbătrânire. Principiul activ din tescovină este rezveratrolul, cel mai puternic antioxidant natural care, prin neutralizarea radicalilor liberi din organism, împiedică îmbătrânirea prematură a celulei umane. Tescovina e folosită în boli ale inimii (scade colesterolul şi trigliceridele din sânge), afecţiuni oftalmologice, neurologice, boli de nutriţie, bolile anemice, boli oncologice, inapetenţă (lipsa poftei de mâncare), ca energizant, în ateroscleroză, demenţă senilă şi bolile tenului. Mod de administrare: pulberea, 2 linguriţe pe zi după masă cu miere sau lapte fermentat, tinctura, 3x30 picături pe zi - toate după masă.

Dacă nu le puteţi prepara acasă, produsele de mai sus le găsiţi la Farmacia Faltis, de pe Calea Galaţi nr. 29.




Categorie articol: 

Comentarii