• fenomenul în sine nu ar trebui să îngrijoreze, spun specialiştii, care apreciază că de vină ar fi nivel scăzut al lacului, respectiv concentraţia foarte mare de iod rezultată de aici • adevărata problemă ar putea fi, însă, acest nivel prea mic al apei, în condiţiile în care debitul Dunării este foarte mare în această perioadă • în mod normal, fluviul ar trebui să comunice cu lacul şi să îl alimenteze cu apă în mod natural • construcţiile făcute pe mal în ultima vreme însă, cu fundaţii prea mari, este posibil să fi afectat acest sistem natural de alimentare
Apa Lacului Sărat de lângă Brăila a început să capete o tentă portocalie, cu intensitate mai mare lângă mal. Turiştii care deja au început să facă băi de nămol la lac spun că nu prea au mai văzut acest fenomen şi se întreabă dacă nu cumva este cauzat de vreo problemă legată de acei viermişori despre care se ştie că sunt responsabili de nivelul iodului din apă. Este vorba despre artemia salinas, o specie de nevertebrate a cărei descompunere anaerobă face ca Lacul Sărat să aibă un conţinut ridicat de iod, fapt ce îi conferă o serie de proprietăţi curative. După cum consemnează literatura de specialitate, Lacul Sărat conţine importante rezerve de nămol sapropelic şi de apă minerală hipertonică, cu compuşi ai sulfului, clorului, magneziului şi bromului, cu mineralizare de 70-84 g/litru. Toate acestea sunt folosite pentru tratamentul bolilor reumatismale degenerative, inflamatorii (spondiloze cervicale, dorsale sau lombare, artroze, poliartoze, tendonite, tenimiozite, periartrite scapulohumerale), bolilor ginecologice (insuficienţă ovariană, cervicită cronică), dermatologice (sporizsis, ichthyosis, dermatita keratotic, nurodermatite etc), endocrine (benigne, hipotiroidism, hipoovarism pubertal), afecţiuni ale sistemului nervos periferic (pareze uşoare, neurite, sciatică şi sechele după poliomelită), stări post-traumatice (după operaţii pe muşchi, tendoane şi articulaţii, după luxaţii şi fracturi), afecţiuni respiratorii (bronşite cronice, traheolaringite, laringite) şi alte boli.
Sunt puse în pericol aceste proprietăţi de fenomenul care face ca apa să capete acea tentă portocalie? Ion Tănase, administratorul bazei de tratament “Flora”, om cu experienţă de zeci de ani în tot ceea ce ţine de lacul sărat brăilean, spune că nu e niciun motiv de îngrijorare, din acest punct de vedere. “Nivelul lacului fiind mai scăzut decât de obicei, a crescut concentraţia de iod şi astfel a apărut această culoare deosebită”, ne-a explicat Tănase.
Adevărata problemă ar fi legată de faptul că lacul este atât de scăzut într-o perioadă în care nivelul Dunării este foarte mare. În mod normal, lacul comunică cu fluviul, prin pânza freatică, iar când Dunărea are un debit peste normal, şi lacul ar trebui să aibă o adâncime mare. Anul acesta, însă, nu se întâmplă aşa. Construcţiile făcute în ultimii ani pe malul lacului, cu fundaţii ce ajung prea în adâncime, ar fi de vină pentru această situaţie. “S-au ridicat tot felul de construcţii la mal şi s-a stricat sistemul de alimentare naturală a lacului. Dacă cei care ar trebui să îşi facă datoria nu şi-o fac, în câţiva ani am putea vorbi despre Lacul Sărat la timpul trecut”, este avertismentul administratorului “Flora”.
