Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

La muncă!

* unul dintre motivele pentru care, până acum, niciun brăilean nu a fost pus să presteze o astfel de muncă în contul amenzilor neplătite - deşi legea există din 2001 - a fost lipsa organizării din partea municipalităţii * cei pe care instanţa îi va pedepsi în acest fel vor fi nevoiţi să strângă gunoaie, să plivească iarba, să grebleze, să văruiască şi, nu în ultimul rând, vor fi puşi să dea la lopată şi să spargă gheaţa cu ocazia deszăpezirii anuale

Brăilenii care îşi permiteau să încalce legea în lucruri relativ minore, fiind pedepsiţi doar cu amenzi contravenţionale, pe care nu le plăteau din simplu motiv că, neavând nimic pe numele lor, statul nu prea avea ce să le facă, au acum motive de îngrijorare. Prostituatele, cerşetorii, beţivii, scandalagiii, restanţierii la impozite şi, în general, toţi contravenienţii care nu-şi vor putea achita amenzile, din lipsă de venituri şi bunuri, vor fi puşi să facă curăţenie pe domeniul public.
Deşi prevederi legale existau deja în acest domeniu, încă din 2001 chiar, la nivelul municipiului Brăila niciun contravenient autohton nu a fost pus vreodată să strângă vreo hârtie sau să măture vreun scuipat, deoarece, printre altele, Primăria nu avea desemnat un serviciu de supraveghere a celor cărora li se transformă amenzile în ore de muncă în folosul comunităţii şi nici nu era reglementat modul în care să se acţioneze în privinţa lor.

Plătit amendă vs. măturat strada

Acest lucru s-a schimbat cu ocazia celei mai recente şedinţe a Consiliului Local Municipal (CLM) Brăila, când a fost aprobat un proiect de hotărâre ce reglementează "ducerea la îndeplinire a mandatelor de executare a sancţiunii prestării unei activităţi în folosul comunităţii şi stabilirea domeniilor serviciilor publice şi a locurilor în care contravenienţii vor presta activităţi în folosul comunităţii". Astfel, la iniţiativa primarului Aurel Simionescu, consilierii municipali au decis ca, de acum înainte, Direcţia de Asistenţă Socială Brăila să se ocupe cu supravegherea celor care au de executat diverse activităţi în folosul comunităţii. De asemenea, s-a stabilit ca aceşti contravenienţi să îşi ispăşească pedeapsa în cadrul Serviciului de Utilitate Publică, Administrare Fond Locativ şi Cimitire Brăila, al "Seroplant" Brăila şi al celui de Administrare şi Gospodărire Locală Brăila.
În cadrul acestor trei servicii, brăilenii care nu îşi plătesc amenzile vor fi puşi să strângă gunoaie, să plivească iarba, să grebleze, să taie lăstari, să măture, să văruiască, că cosească iarba, să adune şi să încarce diverse resturi materiale şi vegetale în mijloace de transport şi, nu în ultimul rând, vor fi puşi la dat la lopată şi spart gheaţa cu ocazia deszăpezirilor din sezonul rece.
Dacă cei pedepsiţi astfel cred că, atunci când vor fi puşi să întreţină spaţii verzi vor putea să "taie frunza la câini", se înşeală amarnic. Asta pentru că activitatea lor va fi supravegheată de personalul Direcţiei de Asistenţă Socială, ajutat de lucrători din cadrul Poliţiei Locale.

Munca în folosul comunităţii - program all-season cu Poliţia Locală suflând în ceafă

Pe de altă parte, contravenienţii ar trebui să ştie că vor fi trimişi să pună osul la muncă imediat după primirea pedepsei şi nu peste câteva săptămâni sau luni. Deci, inclusiv vara, când sunt 40 de grade la umbră sau iarna, la minus 25 de grade. "Contravenientul are obligaţia de a se prezenta în cel mult 3 zile de la primirea mandatului de execuţie la Direcţia de Asistenţă Socială, pentru luarea în evidenţă şi executarea sancţiunii. După luarea la cunoştinţă despre locul şi condiţiile de desfăşurare a activităţilor în folosul comunităţii, contravenientul se va prezenta la sediul unităţii la care se va presta activitatea; începerea executării sancţiunii se va face în cel mult 5 zile de la primirea mandatului de executare", se specifică în hotărârea CLM aprobată recent.
Dacă unii cred că pur şi simplu pot scăpa de muncă prin neprezentare, iarăşi se înşeală, deoarece în momentul în care judecătoria va transforma amenda cuiva în muncă în folosul comunităţii, va informa imediat şi Primăria despre acest lucru. Dacă, în termenul stabilit, contravenientul nu se prezintă la Direcţia de Asistenţă Socială, aceasta va informa judecătoria, care va lua măsurile ce se impun.

Cum ajungi să strângi gunoiul de pe stradă

Concret, procedura este aceasta: un agent constatator - adică Poliţia Naţională, Poliţia Locală, Protecţia Consumatorilor, Garda de Mediu, Inspectoratul în Construcţii sau oricare alte instituţii ale statului care au competenţa de a sancţiona contravenţiile - aplică o amendă, iar persoana amendată are posibilitatea de a o contesta, în termen de 15 zile. Dacă nu a contestat-o sau dacă instanţa de judecată nu a admis contestaţia, atunci amenda devine titlu executoriu, iar organele de urmărire fiscală pot începe procedurile de poprire pe salariu sau sechestru pe bunuri, fără alte formalităţi. Procedura de executare silită prevede, totuşi, comunicarea unei somaţii de plată, prin care contravenientului i se dă un termen de 15 zile, înainte de a începe efectiv recuperarea debitelor. "Se caută toate veniturile persoanei respective, salarii sau pensii, după caz, şi orice disponibilităţi băneşti aflate în conturi bancare. Aceste informaţii sunt detectabile pe baza codului numeric personal, din bazele de date ale Ministerului de Finanţe. Dacă nu găsim conturi sau salarii, se verifică la Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară şi în evidenţele fiscale locale dacă există bunuri urmăribile. Când nu detectăm nici astfel de bunuri, procesul verbal se returnează la agentul constatator, iar acesta are obligaţia legală de a se adresa Judecătoriei, pentru ca amenda să fie transformată în muncă în folosul comunităţii", ne-a explicat Romeo Răşcanu, şeful Serviciului Urmărire, Încasări, Impozite şi Taxe, din cadrul Primăriei Brăila. Potrivit acestuia, în ianuarie 2011, la nivelul municipiului Brăila existau 29.800 de contribuabili cu debite restante, aici intrând atât cei care nu şi-au plătit amenzile cât şi cei care nu îşi achitaseră impozitele. În urma somaţiilor făcute, până la jumătatea anului se reuşise recuperarea a 1.545.134 lei. Pentru cei care nu s-au conformat în urma somaţiilor, s-au făcut popriri pe venituri - 2.000 în total - şi 70 de sechestre pe clădiri.
Revenind la amenzi, există sute de cazuri în care inspectorii Primăriei nu reuşesc să identifice venituri sau bunuri urmăribile, fiind obligaţi să returneze procesele verbale la organele emitente, în vederea acţionării în judecată a contravenienţilor şi transformării sancţiunilor în ore de muncă în folosul comunităţii. De la începutul anului în curs, Serviciul de Urmărire brăilean a identificat circa 400 astfel de situaţii. Având în vedere că Primăria şi-a reglementat în sfârşit situaţia în acest sens, teoretic, aceşti 400 de brăileni ar putea fi puşi în curând la muncă în folosul întregii comunităţi.

Primăria şi-a făcut treaba, mişcarea următoare aparţine judecătorilor

Mingea este acum în curtea judecătorilor, care, până anul trecut, s-au dovedit indulgenţi cu contravenienţii. Motivele ne-au fost explicate de judecătorul Ciprian Butnaru, vicepreşedintele Judecătoriei Brăila, care ne-a precizat că, potrivit unui aliniat al articolului 9 din O.G. nr. 2/2001, legile de fond în baza cărora s-au aplicat sancţiunile contravenţionale ar fi trebuit să prevadă ca sancţiune prestarea unei activităţi în folosul comunităţii alternativ cu amenda, aspect ce nu prea se întâlneşte în legislaţia actuală. De asemenea, ca parte a tratatelor internaţionale, România trebuie să se supună articolului 4, paragraful 2 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului : "nimeni nu poate fi constrâns să execute muncă forţată sau obligatorie". În paragraful 3 al aceluiaşi articol sunt enumerate situaţiile în care nu se consideră "muncă forţată sau obligatorie", însă munca în folosul comunităţii pentru neachitarea unei amenzi nu se regăseşte în respectivul paragraf. De anul trecut, însă, aceste considerente nu mai au foarte mare greutate, deoarece există o decizie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în care "se interpretează în sensul admisibilităţii cererilor de înlocuire a sancţiunii amenzii cu sancţiunea obligării contravenientului la prestarea unei activităţi în folosul comunităţii, indiferent dacă contravenţiile săvârşite sunt prevăzute şi sancţionate prin legi, ordonanţe ale Guvernului sau alte acte cu caracter normativ şi chiar dacă actul care stabileşte şi sancţionează contravenţiile nu prevede, alternativ cu sancţiunea amenzii, sancţiunea prestării unei activităţi în folosul comunităţii". S-a creat, astfel, un precedent datorită căruia judecătorilor le va fi mult mai uşor să-i trimită la muncă pe contravenienţii rău-platnici. Pentru aceasta trebuie, însă, ca dosarele care ajung pe masa instanţei să fie bine întocmite de organele de urmărire fiscală. Judecătorul Ciprian Butnaru ne-a mai informat că, în anul 2010, pe rolul Judecătoriei Brăila au fost înregistrate 392 cauze având ca obiect cererile formulate de instituţiile din care fac parte agenţii constatatori, de transformare a amenzilor contravenţionale neachitate de persoanele sancţionate. Au fost soluţionate 122 cauze, iar în 17 cererile au fost admise, restul de 105 fiind respinse ca neîntemeiate. În 2011, au fost înregistrate 107 astfel de cauze şi au fost soluţionate 29, dintre care în 13 s-a dispus transformarea amenzilor în zile de muncă în folosul comunităţii. "În prezent, 348 cauze aferente anilor 2010-2011 sunt în curs de soluţionare", ne-a precizat judecătorul Butnaru, referindu-se la prima jumătate a acestui an. Din nefericire, niciunul dintre cei 17 contravenienţi condamnaţi în 2010 sau cei 13 din prima jumătate a anului în curs nu este brăilean. Toţi sunt din alte localităţi şi au fost amendaţi pe raza municipiului Brăila pentru diferite contravenţii, aşa că trebuie să presteze orele de muncă în localităţile de domiciliu.
Situaţia stă însă mult mai bine în a doua jumătate a anului, 18 brăileni amendaţi de jandarmi urmând a efectua muncă în folosul comunităţii, conform unor informaţii de ultimă oră comunicate de către Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Brăila. "Ca urmare a înaintării de către Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Brăila a cererilor adresate instanţelor de judecată privind înlocuirea sancţiunilor contravenţionale în ore de muncă în folosul comunităţii, un număr de 18 persoane vor efectua aproximativ 600 de ore de muncă în folosul comunităţii", se specifică în comunicatul dat publicităţii de către IJJ Brăila.




Comentarii