Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

La Bruxelles, europarlamentarii români trebuie să joace ca o echipă naţională

• asta consideră europarlamentarul PSD Brăila, Mihai Tudose, că ar trebui să facă toţi reprezentanţii României din Parlamentul European, Guvernul şi Preşedinţia • fostul premier a afirmat că în caz contrar, ţara noastră riscă să piardă ceea ce a avut din punct de vedere economic, dar şi “ceea ce ar putea avea”

 

Europarlamentarul Mihai Tudose este de părere că reprezentanţii României la Bruxelles trebuie să facă front comun cu Guvernul şi Preşedinţia în contextul negocierilor şi deciziilor luate în cadrul Uniunii Europene privind redresarea economică după pandemia de coronavirus. În cadrul unui editorial publicat de Digi24.ro, fostul prim-ministru a făcut apel la raţiune, subliniind importanţa colaborării pentru ca ţara noastră să nu iasă extrem de “şifonată” ca urmare a deciziilor ce se vor lua la nivelul Uniunii Europene, să nu piardă ceea ce a avut, dar nici “ceea ce ar putea avea”.

“Putem să fim o echipă naţională? «Până şi state membre UE, precum Bulgaria şi România, sunt tratate ca nişte rude sărmane, tolerate, dar nu acceptate pe deplin ca egali.» N-a zis-o vreun român ori un bulgar, ci un neamţ, de două ori comisar european. Vă mai amintiţi de dl Günther Verheugen, comisarul pentru Extindere din perioada negocierilor de aderare a României la UE? În timpul mandatului său (1999-2004), UE a dobândit zece noi state membre. Ulterior (2004-2010), a fost comisar pentru Industrie şi vicepreşedinte al Comisiei Europene. În viziunea lui, extinderea UE a fost un factor de stabilitate politică şi economică pentru Europa. «Soluţia inteligentă ar fi să împuşcăm doi iepuri cu acelaşi glonţ şi să combinăm măsurile de redresare post-pandemie cu o angajare reînnoită şi consolidată a UE în regiunea balcanică», propune acum dl Verheugen. Şi atenţionează: «Nu e greu de înţeles care ţări şi care grupuri puternice de interese se vor lupta pentru partea leului din pachetul de 750 de miliarde propus». E o luare de poziţie tranşantă, care ar trebui să dea de gândit oficialilor europeni şi pe noi, românii, să ne trezească la o realitate pe care mulţi încă evită să o privească în faţă”, îşi începe Tudose editorialul.

 

Necesitatea relansării industriei în România

Europarlamentarul PSD Brăila consideră că ne aflăm într-un moment decisiv în ceea ce priveşte proiectul european, în sensul că fie “ieşim din criza coronavirusului împreună”, fie “numai câte unul, urcat mai abil pe umerii altuia”, variantă pe care Tudose a dat de înţeles că nu o susţine. Acesta a făcut o analiză legată de producţia industrială a României din ultima perioadă, comparativ cu cea a altor state.

“Iată de ce România trebuie să joace inteligent şi în echipă pentru a-şi promova obiectivul. Acum trebuie să joace. Pentru că acum se stabileşte esenţa planului de relansare economică: setul de condiţionalităţi.(...) Redresarea unor ţări membre cu sacrificarea altora înseamnă orice, numai Uniune nu. Un exemplu: de la o lună la alta, producţia industrială a scăzut în UE cu 17,3%, potrivit comparaţiei făcute de Eurostat între martie şi aprilie. E cea mai abruptă cădere a producţiei industriale înregistrată vreodată în UE, mult peste scăderile consemnate în criza financiară din 2008. România a cunoscut în aprilie a doua prăbuşire a industriei din UE (minus 27,7% faţă de martie, când am mai avut 12,4% recul în raport cu februarie). Producţia industrială a Ungariei a scăzut cel mai puternic (-30.5%), iar slovacii au ţinut aproape de noi (-26,7%). Pentru comparaţie, iată situaţia din regiunea noastră: Bulgaria -11,3%, Grecia - 8,7%, Croaţia -5,6% în aprilie, faţă de martie. Cu menţiunea că în martie grecii au avut creştere (^1,9%), iar bulgarii şi croaţii scăderi uşoare. De ce s-a dus în cap industria noastră, atâta câtă mai avem? E o primă întrebare şi e o problemă de discutat între noi, românii. A doua întrebare este: cum relansezi producţia în aceste ţări atât de afectate de criză? Şi e de discutat la Bruxelles şi încă la modul cel mai serios”, a subliniat Tudose.

 

Tudose solicită Guvernului şi Preşedinţiei organizarea unei consultări de urgenţă cu europarlamentarii români

Tudose a mai adăugat că avem nevoie urgentă de capacitate de reacţie rapidă la şocuri viitoare şi de instrumente pentru circumstanţe excepţionale, iar ReactEU, mecanismul de asistenţă pentru redresare bazată pe coeziune, este, în opinia sa, primul test în acest sens.

“Spania, Italia şi Grecia cer, pe bună dreptate, ca bugetul de 55 miliarde euro să fie accesibil din septembrie, în condiţiile în care Facilitatea pentru Redresare şi Rezilienţă (310 miliarde euro subvenţii ^ 250 miliarde împrumuturi) va putea demara în cel mai bun caz din ianuarie 2021. E fundamental pentru ReactEu să aibă la bază bani noi, adăugaţi bugetului prevăzut pentru coeziune, să permită plăţi în avans pentru a asigura necesarul de lichidităţi şi să vizeze regiunile şi domeniile cele mai afectate. Riscăm, dacă nu ne mobilizăm, ca pe hârtie totul să sune bine: România va primi atâtea zeci de miliarde de la Bruxelles. Apoi, vom sta cu ochii-n soare, aşteptând bani care nu vor ajunge, poate, niciodată acolo unde e mai mare nevoie de ei. Ce e de făcut? E încurajator că aproape toţi europarlamentarii români am semnat rezoluţia referitoare la protecţia europeană a lucrătorilor transfrontalieri şi sezonieri în contextul crizei provocate de Covid-19. O vom vota în sesiunea plenară din această săptămână. Este un exemplu de mobilizare în beneficiul celor care ne-au trimis să le apărăm interesele. Acelaşi demers comun trebuie să vizeze şi fondurile de redresare economică. Solicit Guvernului şi Preşedinţiei organizarea unei consultări de urgenţă cu europarlamentarii români, pentru a ne coordona eforturile”, mai adăugat europarlamentarul.

Sursa citată a mai precizat că un contraexemplu şi un eşec din care trebuie să învăţăm este modul în care suntem pe cale să pierdem, ca ţară, în domeniul transporturilor, de altfel, unul esenţial.

“România nu a reuşit să genereze o minoritate de blocaj în Consiliu, în cazul Pachetului Mobilitate 1, şi e greu de crezut că vom reuşi să coagulăm o majoritate în Parlamentul European, în sesiunea din iulie, pentru respingerea unor norme care, în fapt, vor îngrădi libera circulaţie a bunurilor şi persoanelor pe piaţa europeană. E vorba de un regim protecţionist, impus de statele vestice, care ne va afecta grav economia şi pe mulţi din cei circa 400.000 de angajaţi în domeniu. Transporturile ne aduc anual 4,34 miliarde de euro, ceea ce reprezintă jumătate din excedentul comerţului extern cu servicii al României (care a însemnat un total de 8,55 miliarde de euro, anul trecut). Pierdem ceea ce am avut şi riscăm să pierdem ceea ce am putea avea, dacă nu înţelegem nici acum că trebuie să jucăm, în afară, ca o echipă naţională. După meciurile decisive, putem să ne hârjonim cât vrem în campionatul intern. Dar în primul rând să jucăm la nivel european”, a conchis Tudose.




Categorie articol: 

Like / Share

Comentarii