Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Jurnalişti brăileni, la Bruxelles

•  în perioada 4-6 noiembrie, mai mulţi jurnalişti din judeţele Brăila şi Ialomiţa au fost invitaţi la Bruxelles, în Parlamentul European • întregul program a fost bine pus la punct de către organizatori, astfel încât totul a funcţionat pe ceas •jurnaliştii au petrecut câteva ore în una dintre cele mai importante instituţii europene, unde au aflat care sunt politicile bugetare sau cum funcţionează din interior modul în care sunt adoptate la nivel european deciziile politice care influenţează viaţa noastră de zi cu zi • de asemenea, într-o sală de conferinţe a clădirii Parlamentului European au fost aduse în discuţii şi subiecte din actualitatea politică şi administrativă, la care au participat şi reprezentanţi ai biroului de presă de la Bruxelles, dar şi europarlamentarii liberali Cristian Buşoi şi Rareş Bogdan

 

Presa locală din Brăila, în vizită de lucru la Bruxelles, la invitaţia euro-deputatului liberal Cristian Buşoi, unul dintre cei 10 europarlamentari ai Partidului Naţional Liberal. Reconfirmat în vara acestui an, ca eurodeputat din partea României pentru perioada 2019-2024, Cristian Buşoi a fost gazda unui grup de 24 de jurnalişti din judeţele Brăila şi Ialomiţa, care au trecut pragul, unii pentru prima oară, celui mai mare parlament transnaţional. Aici, după ce am fost scanaţi, din motive de securitate, am fost poftiţi într-o sală de conferinţe, unde am fost aşteptaţi de un reprezentant al departamentului de presă al Parlamentului European. După un episod mai puţin obişnuit pentru una dintre cele mai importante instituţii europene, în care am fost anunţaţi, cu părere de rău, că fix în acel moment întâmpinau “probleme tehnice” cu sistemul IT, a fost un prilej numai bun să deschidem câteva subiecte de interes naţional, cât şi local. Nu înainte însă ca reprezentatul departamentului de presă de la Bruxelles să ne aducă în prim-plan poziţia Comisiei Europene faţă de rolul important pe care îl joacă mass-media, în transparenţa exercitării drepturilor democratice în cadrul Uniunii Europene. De aici şi încurajarea jurnaliştilor din provincie, de a călca tot mai des pragul Parlamentului European, pentru a se documenta asupra problemelor actuale “direct de la firul ierbii”, fără alte filtre politice sau administrative, aşa cum au explicat reprezentanţii de presă din Parlament. De altfel, acesta a fost şi scopul acestei vizite la Bruxelles, care s-a dorit a fi, înainte de toate, o sursă de informare privind rolul şi competenţele Parlamentului European, dar şi o interfaţă între comunităţile locale şi problemele actuale tratate în hemiciclul Parlamentului European. În rândul subiectelor dezbătute de jurnalişti au fost şi cele legate de accesarea fondurilor europene, capitol la care ţara noastră nu prea are motive de laudă după ce a înregistrat o rată de absorţie de nici 30% din totalul fondurilor puse la dispoziţie. Altfel spus, din alocarea de 31 de miliarde de euro, România a reuşit să acceseze fonduri europene în cuantum de doar 8,6 miliarde de euro, ţara noastră ocupând locul 15, din cele 21 de state membre UE, la acest capitol. Adică suntem printre codaşii Europei. Se întâmplă asta, în primul rând, după cum atrag atenţia reprezentanţii de la Bruxelles, din cauza legislaţiei din România, mult prea încâlcite, care te face mai degrabă să renunţi la ideea unei finanţări europene, decât să te încurajeze, cum se întâmplă în alte ţări, ca Polonia, de exemplu, o ţară campioană la atragerea de fonduri europene, având o absorbţie de 98%.”Astea nu sunt condiţii din caietul de sarcini de la Bruxelles. Dacă comparaţi cu un caiet de sarcini din Polonia, şi cu unul din România, o să vedeţi mari diferenţe. Este vorba despre administraţia naţională. Nimeni nu vorbeşte că 90% din bugetul UE nu este gestionat aici, este gestionat de statele membre”, a explicat un reprezentant al departamentului de presă din Parlamentul European, Ioana Bobeş. Şi, de parcă nu era de ajuns că suntem la coada Europei, în România încă se mai percep tot felul de atenţii până când un proiect îşi găseşte aprobarea de finanţare, un subiect adus în discuţie chiar de un jurnalist din Ialomiţa, care a povestit o experienţă similară prin care a trecut. La polul opus, s-a discutat şi despre fraudarea fondurilor europene, un alt capitol la care România epatează în sens negativ. Pentru asta însă, reprezentanţii din Parlamentul European au transmis că există soluţii reale care se vor aplica începând cu anul viitor.”Din 2020, avem câte 20 de state care au constribuit şi vom avea o instituţie a procurorului  european care va analiza şi va aduce în judecată fraudări cu fonduri europene. Acum se lucrează la divizarea taskurilor între OLAF şi procurorul european. Fraudele sunt enorme”, a informat reprezentantul  de presă de la Bruxelles. De asemenea, s-au mai trecut în revistă şi subiecte precum criza politică din România aşa cum s-a văzut la Bruxelles înaintea schimbării Guvernului Dăncilă, dar s-au adus în discuţie şi subiecte ca brexitul, şi ce va însemna pentru britanici un brexit fără acord.

 

Cristian Buşoi: “Eu vă promit că voi insista să vedeţi în programul de guvernare, clar, stabilit proiectul spitalului regional Brăila- Galaţi.

 

După câteva minute bune de discuţii, în sala de conferinţe a Parlamentului European de la Bruxelles şi-au făcut apariţia şi europarlamentarul liberal, Cristian Buşoi, de altfel cel care a şi lansat invitaţia presei din judeţele Brăila şi Ialomiţa, la Bruxelles, dar şi fostul jurnalist Rareş Bogdan, acum prim-vicepreşedinte PNL şi liderul europarlamentarilor români din Partidul Popular European (PPE). “Cred că e binevenit să beneficiem şi să profităm de această ofertă  a Parlamentului European, de a invita cetăţeni europeni, jurnalişti, primari, aleşi locali, orice categorie de cetăţeni care să vină să vadă direct în Instituţia Parlamentului European cum se legiferează, cum se desfăşoară activităţile aici”, a transmis eurodeputatul, acesta vorbind totodată şi despre rolul său de europarlamentar, dar şi de activitatea sa din comisiile din care face parte. Întrebat ce se mai aude despre proiectul spitalului regional Brăila-Galaţi, care s-a tot promis şi în fosta guvernare a PSD-ALDE, europarlamentarul liberal, Cristian Buşoi, vicepreşedinte în Comisia de Sănătate şi Mediu din Parlamentul European, a transmis că, din punctul său de vedere, spitalul Brăila-Galaţi trebuie să fie o prioritate a bugetului naţional. “Spitalul Brăila -Galaţi nu este în acest moment pe niciun fel de acord de parteneriat, nu putem vorbi nici de fonduri europene. Cel mai probabil, ţinând cont de întârzierile foarte mari din construcţia şi demararea celor 3 spitale negociate deja cu Comisia Europeană, şi mai ales din costurile foarte mari care au rezultat din studiile de fezabilitate. În jur de 500 de milioane de euro de fiecare spital. (...)Problema este însă că de la un cost estimat de vreo 150 de milioane, aceste spitale sunt estimate acum la o valoare de 500 de milioane. 500 de milioane dacă înmulţim cu 3, fac 1 miliard şi jumătate. În acest exerciţiu financiar ei au cei 150 de milioane care se vor duce în studii de fezabilitate. Informal ni s-a promis că vom avea 1 miliard la dispoziţie în următorul exerciţiu financiar pentru a termina cele 3 spitale proiect care, din păcate, fostul Guvern nu a reuşit să-l demareze în acest exerciţiu financiar. Aşa încât va fi o decizie dificilă dacă vom reuşi să mai includem şi alte spitale după 2021 sau alte spitale vor fi făcute din fonduri naţionale(...) Din punctul meu de vedere, după cele 3 spitale construite pe fonduri europene, cred că spitalul Brăila-Galaţi trebuie să fie o prioritate a bugetului naţional. Şi Timişoara ar trebui să fie undeva acolo, pentru că e un centru universitar foarte bun(...)Eu vă promit că voi insista să vedeţi în programul de guvernare, clar stabilit spitalul regional Brăila- Galaţi”, a declarat la Bruxelles, eurodeputatul Cristian Buşoi. Ultima informare oficială a Ministerului Sănătăţii legată de spitalele regionale, datează din 20 decembrie 2018. La acea vreme, oficialii din minister au informat că Guvernul a aprobat un Memorandum care prevede realizarea, în două etape, a spitalelor regionale de la Iaşi, Cluj şi Craiova, pentru obţinerea unei finanţări europene nerambursabile suplimentare. Când vor fi gata aceste spitale, rămâne de văzut. Cert este că, teoretic, proiectele lor depăşesc chiar şi dotări ale unor spitale din oraşe europene mult mai dezvoltate, precum Paris sau Berlin, după cum mai apreciază Cristian Buşoi.

 

RUŞINE!

 

În ceea ce priveşte invitaţia jurnaliştilor din Brăila şi Ialomiţa la Bruxelles, întregul program a fost pus la punct atât de europarlamentarul liberal cât şi de organizaţia municipală a PNL Brăila, iar costurile acestei deplasări au fost suportate din bugetul Parlamentului European. Nicidecum nu a fost vorba despre cheltuieli suportate de un partid anume, şi nici de o  “mită electorală”, aşa cum a apărut pe un site de socializare, într-o postare calomnioasă la adresa presei brăilene. Mai exact, o poză preluată de pe contul de Facebook al unui jurnalist local a fost “editată” cu mesaje ofensatoare şi sexiste şi a fost distribuită masiv în rândul membrilor PSD, unii cu conturi reale, alţii cu identităţi fictive, în spatele cărora, aţi rămâne uimiţi să aflaţi cine butonează.

Lăsând la o parte frustrările politice ale unor inşi din Brăila, e bine de ştiut că dacă pentru mulţi cetăţeni europeni, costul călătoriei la Bruxelles sau la Strasbourg poate constitui un impediment, Parlamentul contribuie la acoperirea costurilor pentru o parte dintre grupuri. Potrivit informaţiilor oficiale transmise de Parlamentul European, un număr limitat de persoane poate vizita Parlamentul la invitaţia unui deputat, beneficiind de sponsorizare din partea instituţiei. FIECARE deputat poate sponsoriza până la 110 vizitatori pe an, în grupuri de minimum 10 vizitatori. Însă, chiar dacă deputaţii, din orice partid politic, pot invita până la cinci grupuri pe an la Strasbourg, în timpul sesiunii plenare, sau la Bruxelles, în realitate însă, puţini sunt cei care acţionează constructiv şi la o scară apolitică. Iar asta nu o spunem noi, ci s-a observat şi la Bruxelles, unde, de-a lungul timpului, social democraţii au fost văzuţi adesea, în grupuri de colegi de partid, prieteni, chiar şi rude şi mai puţin de jurnalişti. Un exemplu grăitor sunt chiar judeţele Brăila şi Ialomiţa, unde, niciodată, un europarlamentar PSD nu a invitat un reprezentant al presei în Parlamentul European. Să fie oare o politică de partid?

În anii trecuţi, la redacţia “Obiectiv-Vocea Brăilei”,  au venit, în schimb, invitaţii din partea europarlamentarei Ramona Mănescu, Dianei Tuşa, foste liberale, dar şi din partea Monicăi Macovei, fostă PDL-istă. Aşadar, în cazul în care nu aveţi această “chemare” europarlamentară, trebuie să ştiţi că în clădirea Parlamentului European pot veni şi vizitatori individuali, sau grupuri pe cont propriu şi pot vizita hemiciclul intrând în tribuna pentru public. Centrul pentru vizitatori este deschis în fiecare zi a săptămânii, iar intrarea este gratuită.




Categorie articol: 

Comentarii