Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Judeţul Brăila, locul I pe ţară în domeniul irigaţiilor şi al producerii de material semnicer

* performanţele din acest domeniu le-au adus agricultorilor şi instituţiilor de profil numeroase diplome şi distincţii

 

 

Este deja notoriu faptul că, pe raza judeţului Brăila, prin zecile de miliarde investite în modernizarea, dotarea şi automatizarea marilor staţii de aprovizionare cu apă de irigat de la Dunăre şi din râurile Siret, Buzău şi Călmăţui, prin reabilitarea unor canale magistrale şi de aprovizionare cu apă, zestrea tehnică din anii '60 - '70 a fost readusă la parametrii de performanţă în funcţionare. Asta a făcut ca sucursala brăileană a Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF) să deţină de ani buni locul unu pe ţară prin suprafaţa brută la irigat, ajunsă în prezent la 239.055 hectare. Investiţiile nu s-au oprit, ele derulându-se acum şi pentru staţiile care asigură irigatul şi pentru mii de hectare din judeţele vecine, racordate la Brăila. Însă punerea la punct a infrastructurii principale ar fi fost insuficientă, chiar păguboasă, dacă fermierii şi cele peste 100 de Organizaţii ale Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii (OUAI) nu ar fi preluat staţiile şi reţeaua secundară de irigat. Mai ales că statul asigură gratuit apa, pentru a ajunge la rădăcina plantelor, până la zeci de kilometri distanţă şi pe mii de kilometri de canale. Aşa că, luându-şi răspunderea de a închide ciclul apă - culturi agricole, OUAI şi fermierii au trecut serios la accesarea de fonduri pentru modernizarea staţiilor şi reabilitarea sistemelor interioare de irigat, inclusiv prin achiziţionarea de agregate de pompare noi, cu înlocuirea clasicelor APT-uri. “Aceste soluţii tehnice noi s-au dovedit a fi un real succes - condiţionat de tinereţea în general a fermierilor, profesionalismul şi ambiţia lor, de colaborarea bună cu ANIF”, ţine să sublinieze Sorin Moise, directorul Oficiului Judeţean pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (OJFIR) Brăila. Şi nu e de colo să accesezi, prin proiecte bine puse la punct, câte maxim 1 milion de euro/proiect, total nerambursabil. La Brăila, valoarea totală a celor 80 de proiecte aplicate sau în derulare (numai pe irigaţii) este de 68,3 milioane de euro, din care s-au plătit 34,7 milioane euro. Ceea ce situează, şi din acest punct de vedere, Brăila pe locul unu în România!

De altfel, pentru această reuşită, se justifică acordarea fermierilor brăileni de către Agenţia Naţională de Finanţare a Investiţiilor Rurale şi Centrul Regional Constanţa, în cadrul unui simpozion naţional ţinut cu ceva timp în urmă la Brăila, a unui număr de 15 diplome de onoare şi 10 diplome de excelenţă. De aceleaşi aprecieri au beneficiat şi ANIF Brăila, precum şi Inspectoratul Teritorial pentru Calitatea Seminţelor şi Materialului Semincer Brăila unde, pe 20.000 ha loturi semincere, se obţine jumătate din necesarul de seminţe pentru agricultura ţării! Cu asigurarea unor soiuri şi hibrizi de înalt randament productiv şi biologic; cu disponibilităţi la export şi zeci de miliarde de lei aport la bugetul României.

Nu putem omite nici faptul că din cei 63 km drumuri agricole din beton (la nivelul CRFIR Constanţa), 10 km se află la Jirlău; cu nete avantaje pentru bazinul legumicol de aici, pentru fermele agricole, creşterea animalelor şi staţiile de irigat. Impactul este şi unul ecologic, al menţinerii stării drumurilor din localitate.

 




Categorie articol: 

Comentarii